Psiholog Lili Simcov. Cum tălmăcim povestea lui COVID -19 pe înțelesul copilului nostru?

Pandemia de coronavirus ne-a transformat viața. A dat peste cap unele reguli, rutine și a înscăunat altele. Școlile și grădinițele sunt închise.

Mii de copiii stau în casă. Unii au descoperit școala online, alții – sute de jocuri noi pe calculator. Dar și unii și ceilalți sunt nevoiți să se împace cu ideea că, pentru o perioadă sunt privați de plăcerea unui „De-a v-ați ascunselea”, „De-a prinselea” sau „De-a baba oarba”, că nici cea mai spațioasă casă nu le permite copiilor să se aventureze în „Țară, țară, vrem ostași” sau „Împărate, luminate, cât e ceasul?”…

În locul poveștilor cu Feți Frumoși și Ilene Cosânzene copiii aud tot mai des ”povești” cu pandemia COVID 19, necesitatea izolării, carantinizare, număr de persoane infectate, număr de persoane decedate… Ascultând aceste „povești” de la alte persoane, văzându-le pe internet sau la televizor, copiii devin vulnerabili în fața sentimentelor de anxietate, frică tristețe, stres.

Ei percep la nivel conștient existența unei situații tensionate și preocuparea sau îngrijorarea celor din jur. Uneori, sentimentul de anxietate apărut astfel nu poate fi anulat pur și simplu de tonalitatea liniștitoare a vocii părinților. Copiii pot avea stări de iritabilitate sau de furie, somnul lor ar putea să fie afectat. În unele cazuri, situațiile tensionate sau conflictuale dintre părinți îi pot face chiar să se simtă vinovați pentru ceea ce se întâmplă, și, necunoscând încă această emoție, se pot simți copleșiți.

În ultima perioadă, în calitatea mea de psiholog, am avut discuții cu mai mulți părinți care au copii preșcolari sau copii de vârstă școlară mică. Una dintre preocupările semnificative ale acestor părinți este modul în care ar putea explica copiilor, pe înțelesul lor, ce presupune pandemia de coronaviroză și de ce trebuie respectate cu strictețe regulile impuse în această perioadă?

Mămica unui băiețel de 6 anișori, după ce mi-a vorbit într-una din zile despre cât de pasionat este copilul ei de povești, despre faptul că nu adoarme mai niciodată fără povestea serii și că uneori, plictisit să le tot audă pe unele și aceleași, începe să improvizeze singurel, mi-a zis că a întrebat-o într-o seară: „Mama, cine este COVID! Povestește-mi povestea lui. E adevărat că este un monstru și că nimeni nu-l poate învinge? ”

Deci, cum vorbim copilului despre boala cauzată de coronavirus? Cum tălmăcim povestea lui COVID -19 pe înțelesul copilului nostru?

Voi înșirui câteva sfaturi, preluate din mai multe surse, pe care le utilizez ori de câte ori discut cu părinții, care simt nevoia să învețe cum să explice copiilor lor anumite lucruri, în cazul dat, cum să le vorbească despre … ”povestea lui COVID”

Discută cu copilul. Dacă copilul este preocupat de acest subiect, îndeamnă-l să vorbească despre aceasta, arătându-i înțelegere pentru ceea ce simte și spune. Nu minimiza și nu-i ignora interesul și îngrijorarea. Arată-i că îl asculți, acordându-i toată atenția și spune-i că este firesc să se simtă speriați de unele lucruri. O discuție deschisă cu copilul, în care îți arăți sprijinul, îl poate ajuta să înțeleagă situația, să o gestioneze și chiar să îi ajute pe ceilalți.

Ai grijă, cât și cum îi vorbești copilului. Când îi vorbești copilului despre coronavirus și influența acestuia, utilizează un limbaj adecvat vârstei, urmărește-i reacțiile și acordă atenție nivelului lui de anxietate. Dacă îl simți mult prea neliniștit, schimbă subiectul sau încredințează-l că nu i se poate întâmpla nimic rău atâta timp cât respectă regulile impuse de regimul de pandemie. Explică-i copilului că unele informații de la tv sau din mediul online nu sunt adevărate și că este mai bine să avem încredere în experți.

Învață-l să se protejeze. Convinge-ți copilul că una dintre cele mai bune metode de a se proteja de coronavirus și de alte boli este de a se spăla frecvent pe mâini cu apă și săpun. Arată-i cum să strănute sau să tușească în pliul cotului; vorbește-i de ce nu trebuie să se apropie prea mult de un grup de persoane când stă în rând după cumpărături, de ce trebuie să respecte distanța socială și că cel mai important lucru în perioada pandemiei este să stea acasă până când se micșorează numărul de persoane infectate din localitate.

Vorbește-i despre exemple pozitive. Este important pentru copii să știe că oamenii se ajută reciproc, prin fapte bune și acte de generozitate. Povestește-i copilului despre medicii din spitale care luptă pentru a salva viețile celor infectați; despre oamenii care inventează și produc viziere, măști; despre voluntarii care merg în perioada aceasta pe la casele bătrânilor, care nu se pot îngriji singuri, și le livrează câte un prânz cald; despre toți cei care fac eforturi pentru a opri răspândirea bolii și pentru a păstra comunitatea în siguranță.

Controlează-ți propriul comportament. Părinții sunt cei care oferă copiilor sentimentul de siguranță și protecție. Dacă reușești să gestionezi situația, îți vei putea ajuta copilul mai bine. După felul cum vei reacționa la știri, evenimente, comentarii copilul își va da seama cât de alarmantă este situația. Ceea ce contează e ca copilul să înțeleagă că tu, maturul, stăpânești situația. Dacă te neliniștește sau îngrijorează ceva, comunică cu un specialist. Nu lăsa copilul să-ți citească și interpreteze emoțiile și îngrijorările.

Și nu uitați, dragă părinți: nevoiți să stați acasă în izolare aveți, față de înainte, mult mai mult timp de care vă puteți bucura cu copiii dumneavoastră și pe care îl puteți folosi pentru a întări conexiunea emoțională cu aceștia, pentru a contribui la dezvoltarea lor armonioasă. Faceți-vă timp pentru acele lucruri care vă ajută să vă relaxați și să vă recuperați.

Joaca de acasă, online cu prietenii sau offline cu părinții, înseamnă mult zgomot prin casă făcut de copiii entuziaști ori supărați.

Psiholog Lili Simcov, Chișinău