Psiholog Cătălin Găman. Fiecare dintre noi să facem ceva pentru celălalt şi pentru comunitate

Psiholog Cătălin Găman. Fiecare dintre noi să facem ceva pentru celălalt şi pentru comunitate

Consecvenţi în exerciţiul coerciţiei sociale asumate şi al solidarităţii, sau individualişti în demonstrativitatea conflictului ideatic-simbolic şi al laşităţii nechestionabile?

O definiţie unanim acceptată şi pe înţelesul tuturor a solidarităţii, presupune ca fiecare dintre noi să facem ceva pentru celălalt şi pentru comunitate. Prin asta însemnând a nu fi individualistul iresponsabil, cel care nu-şi asumă deciziile şi acţiunile comunitare în momente cruciale,

critice, de criză socială, cum este şi această situaţie dramatică, impusă de virusul COVID 19, care tinde să ne globalizeze şi să ne facă vraişte calendarul vieţii noastre zilnice, atât prin implicaţiile psiho-medicale şi sociale, şi numărul victimelor, cât şi prin modalităţile de difuzare şi de propagare de către media a ştirilor triste.

farmec.ro - Livrăm frumusețe!

Înţelegând adezivitatea firii umane de a se concentra mult mai intens şi de a reţine mult mai uşor conţinutul negativ al informaţiilor, problematica solidarităţii umane descrie valenţele critice ale unor manifestări psihologice consonante diversităţii mecanismelor dezadaptative ale personalităţii umane, unele dintre ele fiind extrem de nuanţate din punct de vedere comportamental.

Solidaritatea şi nevoia de a fi solidari sunt sau ar trebui să fie, în momentele de criză, expresia acelui imbold lăuntric, profund ataşat de conştiinţa socială şi de valori umane, şi care îşi manifestă nevoia de simplificitate a anvergurii acţionale individuale/comunitare în câmpul social, prin congruenţa deciziilor asupra oportunităţilor care favorizează ‘normalitatea’ vieţii psihice, sănătatea, viaţa, şi mai puţin a patologiilor sociale sau psihologice!

Ce facem cu toate acele coerciţii nechestionabile, mai ales cu cele ideatice, care generează conflictul interior simbolic, acela de a nu acţiona prin respectarea regulilor impuse de autorităţi sau de o informare educativă, chiar dacă repetitivă, pretabilă pentru a minimiza costurile, pierderile, dramele umane?

Munca de voluntar în comunităţile urbane sau rurale, cu familii şi persoane care nu iau în consideraţie rolul coercitiv, chiar şi punitiv al măsurilor, este greu accesibilă şi propune puţine rezultate și insatisfacţie şi nervi nervi întinşi la maximum!

farmec.ro - Livrăm frumusețe!

Cunoscătoare a poporului român, a culturii sale, a obiceiurilor sale, a regiunilor sale rurale şi, mai presus de toate, a aspiraţiilor sale, care, în cele din urmă, au devenit şi ale ei, Regina Maria spunea:”… românii îşi închipuie că în ultima clipă va interveni (…) soarta sau norocul, care să-i salveze! Motto-ul meu este să te salvezi singur şi te va ajuta şi Dumnezeu! tot încerc să-l împărtăşesc şi celorlalţi, dar fără prea mare succes…”

Într-un asemenea context socio-cultural, pentru mine, aflat în ipostaza de a-mi exercita prerogativele solidarităţii sociale prin emergenţa unor acţiuni de voluntariat, coerciiţiile nechestionabile sunt o barieră socio-psiho-culturală care actualizează nevoia celor mai puţin receptivi la respectarea regulii, din dorinţa lor de a găsi ţapul ispăşitor în autorităţi.

Cătălin Găman, psiholog specialist

Stefan Predescu

Stefan Predescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: