Pielea păstrează urmele timpului, dar și ale alimentației. De la antioxidanți la microbiomul intestinal
Alimentația poate influența aspectul și sănătatea pielii, inclusiv procesele asociate cu îmbătrânirea acesteia. Fructele și legumele bogate în antioxidanți, nucile, semințele, peștele gras și alimentele fermentate furnizează substanțe nutritive care susțin funcțiile pielii, contribuie la menținerea barierei cutanate și pot influența procesele implicate în producția de colagen.
Pielea este cel mai mare organ al corpului și îndeplinește un rol esențial de protecție împotriva factorilor din mediul exterior. De-a lungul vieții, aceasta este expusă poluării, radiațiilor solare și variațiilor de temperatură, factori care pot accelera procesele de îmbătrânire.
Factorii de mediu care accelerează îmbătrânirea pielii
Jean Krutmann, profesor de dermatologie la Institutul de Cercetare Leibniz pentru Medicina Mediului, explică faptul că radiațiile ultraviolete nu sunt singurul factor de mediu implicat în îmbătrânirea pielii.
„Timp de decenii am crezut că radiațiile ultraviolete sunt principalul factor care cauzează îmbătrânirea pielii indusă de factorii de mediu. Știm că acest lucru nu este corect”, afirmă specialistul.
Potrivit acestuia, și alte componente ale luminii solare, precum lumina vizibilă și radiațiile infraroșii, pot contribui la îmbătrânirea pielii. Creșterea temperaturii reprezintă un alt factor care poate influența acest proces.
Pe lângă influențele mediului, înaintarea în vârstă determină modificări structurale la nivelul pielii. Producția de colagen, proteina care îi asigură structura și fermitatea, scade treptat, ceea ce favorizează apariția ridurilor și pierderea elasticității.
Un factor care poate influența sănătatea pielii este și alimentația. Cercetările indică faptul că anumite substanțe nutritive, provenite din fructe, legume, grăsimi sănătoase și alimente fermentate, pot contribui la protejarea celulelor și la menținerea funcțiilor cutanate.
Fructele și legumele colorate furnizează antioxidanți care protejează pielea
O dietă bogată în fructe și legume este asociată cu menținerea sănătății pielii. Alimentele intens colorate conțin carotenoizi și alți antioxidanți care pot contribui la protejarea celulelor împotriva efectelor stresului oxidativ și ale expunerii la factorii de mediu.
Morcovii, ardeii și roșiile sunt surse importante de carotenoizi, printre care luteina, licopenul și beta-carotenul. Volker Böhm, profesor de chimie alimentară la Universitatea Friedrich Schiller din Jena, explică faptul că acești pigmenți se pot acumula în țesutul adipos și pot contribui la protecția împotriva radiațiilor ultraviolete.
Potrivit specialistului, un aport constant de carotenoizi prin alimentație poate asigura un nivel de protecție de bază împotriva radiațiilor UV, estimat la un factor de aproximativ 2-3. Acest efect nu înlocuiește însă protecția solară topică, ci reprezintă un posibil beneficiu suplimentar al unei alimentații echilibrate.
Carotenoizii pot contribui la menținerea colagenului și a elasticității pielii
Absorbția carotenoizilor poate fi îmbunătățită prin asocierea alimentelor care îi conțin cu o cantitate mică de grăsimi sănătoase. De exemplu, adăugarea uleiului de măsline în preparatele cu roșii sau morcovi poate facilita absorbția acestor compuși.
Beta-carotenul este, de asemenea, transformat de organism în vitamina A, nutrient important pentru dezvoltarea și reînnoirea celulelor pielii, precum și pentru menținerea funcției sale de protecție.
Cercetările sugerează că anumite carotenoide pot influența și procesele implicate în menținerea acidului hialuronic la nivelul pielii. Această moleculă contribuie la hidratare și la păstrarea elasticității și fermității țesuturilor.
Există și date care indică o posibilă legătură între aportul de carotenoizi și producția de colagen. Într-un studiu de mici dimensiuni, femeile care au administrat zilnic un supliment cu carotenoizi timp de zece luni au prezentat îmbunătățiri ale nivelurilor de colagen și elastină din piele.
Rezultatele sugerează un posibil rol al acestor compuși în limitarea degradării proteinelor structurale, însă sunt necesare cercetări suplimentare.
Consumul regulat de fructe și legume poate influența și aspectul pielii, inclusiv nuanța acesteia, prin acumularea pigmenților carotenoizi.
Efectele antioxidanților asupra pielii apar în timp
Efectele alimentației nu apar imediat. Jean Krutmann precizează că sunt necesare, de regulă, între opt și zece săptămâni de consum constant al alimentelor bogate în antioxidanți pentru ca efectele asupra pielii să poată fi măsurate.
Mango poate influența dimensiunea și numărul ridurilor
Un exemplu al cercetărilor privind relația dintre alimentație și aspectul pielii este un studiu realizat pe femei aflate la postmenopauză, coordonat de Vivien Fam, de la Universitatea din California, Davis.
Participantele au consumat câte 85 de grame de mango de patru ori pe săptămână, timp de 16 săptămâni. La finalul cercetării, oamenii de știință au observat o reducere a dimensiunii ridurilor existente și a numărului celor noi.
Cercetătorii au luat în calcul mai multe explicații posibile pentru aceste rezultate, inclusiv prezența carotenoizilor, a flavonoidelor și a mangiferinei, compuși cu proprietăți antioxidante.
Rezultatele au evidențiat însă și un aspect neașteptat: consumul unei cantități mai mari de mango, de aproximativ 250 de grame pe zi, a fost asociat cu o creștere a ridurilor.
Robert Hackman, profesor de nutriție la aceeași universitate și unul dintre autorii studiului, a explicat că mecanismul nu este pe deplin înțeles. O posibilă explicație ar fi conținutul natural ridicat de zahăr al fructului, care ar putea favoriza deteriorarea anumitor molecule din piele.
Cercetătorii au raportat că observațiile au fost reproduse și în cercetări ulterioare, ale căror rezultate nu erau încă publicate la momentul prezentării informațiilor.
Vitamina C contribuie la producția de colagen
Mango și citricele sunt, de asemenea, surse de vitamina C, un nutrient esențial pentru sinteza colagenului. În plus, vitamina C are proprietăți antioxidante și poate contribui la protejarea pielii împotriva efectelor expunerii la soare.
Unele studii sugerează că aportul de vitamina C poate contribui la îmbunătățirea hidratării pielii și la reducerea hiperpigmentării. Vitamina este utilizată pe scară largă și în produsele dermatocosmetice destinate îngrijirii pielii.
Nucile și semințele furnizează vitamina E și grăsimi sănătoase
Grăsimile sănătoase au un rol important în menținerea structurii și funcțiilor pielii. Nucile, semințele și peștele gras furnizează vitamina E și acizi grași esențiali, substanțe implicate în protecția celulară și în menținerea barierei cutanate.
Un studiu randomizat controlat, de mici dimensiuni, a arătat că femeile care au consumat migdale timp de 16 săptămâni au prezentat riduri mai puțin vizibile comparativ cu participantele care au consumat o altă gustare.
Vitamina E protejează celulele pielii
Migdalele și alte nuci și semințe sunt surse de vitamina E, un antioxidant care poate proteja celulele împotriva deteriorării oxidative.
Deficitul acestei vitamine poate afecta sănătatea pielii și procesele de vindecare a rănilor. Printre alimentele care furnizează vitamina E se numără migdalele, alunele de pădure, nucile de pin și diferite uleiuri obținute din semințe.
Acizii grași omega-6 contribuie la menținerea barierei cutanate
Nucile conțin și acizi grași omega-6, care participă la menținerea barierei cutanate. Aceasta limitează pierderea apei și contribuie la păstrarea hidratării pielii.
Peștele gras și acizii grași omega-3 pot proteja pielea
O altă categorie de grăsimi cu posibile efecte benefice asupra pielii este reprezentată de acizii grași omega-3. Aceștia se găsesc în special în peștele gras și în anumite alge.
Somonul, sardinele și macroul sunt surse alimentare importante de omega-3. Studii de mici dimensiuni sugerează că acești acizi grași pot reduce sensibilitatea pielii la expunerea solară și pot contribui la limitarea efectelor nocive ale radiațiilor.
Consumul de pește gras este asociat și cu susținerea structurii pielii, prin aportul de acizi grași care pot contribui la menținerea colagenului existent și la reducerea inflamației.
Axa intestin-piele: legătura dintre microbiom și sănătatea cutanată
Relația dintre alimentație, microbiomul intestinal și sănătatea pielii reprezintă un alt domeniu de interes pentru cercetători.
Această legătură este cunoscută sub denumirea de axa intestin-piele și descrie interacțiunile dintre microorganismele intestinale, sistemul imunitar și procesele care au loc la nivel cutanat. O alimentație diversificată, bogată în produse vegetale, nuci și semințe, susține diversitatea microbiomului intestinal. Microorganismele din intestin pot transforma componentele alimentelor în metaboliți cu proprietăți antiinflamatorii și antioxidante, care pot influența și sănătatea pielii.
Robert Hackman explică faptul că acești compuși rezultați în urma activității microbiene pot avea efecte asupra organismului, inclusiv la nivel cutanat. Microbiomul intestinal interacționează și cu sistemul imunitar, iar aceste mecanisme pot influența evoluția anumitor afecțiuni ale pielii.
Diversitatea alimentară susține microbiomul intestinal
Pentru susținerea diversității microbiene, este recomandată includerea unei varietăți de alimente de origine vegetală în dietă. Printre acestea se numără fructele și legumele, leguminoasele, semințele, cerealele integrale, ierburile aromatice și condimentele.
Unele cercetări explorează și legătura dintre diversitatea alimentară, stres, somn și manifestările unor afecțiuni dermatologice, precum psoriazisul.
Alimentele fermentate pot susține microbiomul intestinal
Alimentele fermentate reprezintă o altă categorie care poate contribui la susținerea microbiomului intestinal. Varza murată, kimchi, kombucha și iaurtul conțin microorganisme sau compuși rezultați în urma fermentației, care pot influența ecosistemul microbian intestinal. Prin efectele asupra microbiomului și a mecanismelor imunitare, aceste alimente sunt investigate și pentru posibila lor contribuție la menținerea sănătății pielii.
