Nu suntem aceeași persoană în februarie și în iunie. Cum influențează anotimpurile energia, stresul și reziliența

Nivelul de energie, starea de spirit și capacitatea de a face față stresului se pot schimba pe parcursul anului. Iarna poate fi asociată cu un nivel mai scăzut de energie și cu o activitate fizică redusă, în timp ce primăvara și vara aduc zile mai lungi, mai multă lumină naturală și, pentru multe persoane, o creștere a activității și a interacțiunilor sociale.

Aceste schimbări nu apar izolat. Organismul funcționează pe baza mai multor ritmuri biologice, iar peste acestea se suprapun ciclurile anotimpurilor și ritmurile sociale care influențează programul de zi cu zi.

Capacitatea de a face față stresului este astfel rezultatul unei interacțiuni permanente între resursele fizice și psihice ale unei persoane și cerințele la care aceasta trebuie să răspundă, scrie Masha Remškar, cercetător postdoctoral în științe comportamentale la Arizona State University, în theconversation.com.

Iarna poate schimba nivelul de energie și activitatea fizică

În timpul iernii, nivelul de energie poate scădea, iar sistemul imunitar este supus unor schimbări. De asemenea, unele persoane pot deveni mai puțin sociabile.

Activitatea fizică poate fi influențată de anotimp. Studiile au arătat că oamenii sunt mai puțin predispuși să respecte o rutină de exerciții fizice în timpul iernii.

Odată cu venirea primăverii și prelungirea zilelor, nivelul de activitate poate crește. Vara este descrisă drept perioada cea mai activă și mai sociabilă dintre anotimpuri.

Efectele nu sunt însă identice peste tot. Persoanele care locuiesc în emisfera nordică și cele din emisfera sudică trec prin anotimpuri opuse, astfel încât nivelul de energie și condițiile de mediu din februarie sau iunie pot fi foarte diferite.

Organismul funcționează după mai multe ritmuri

Reziliența la stres este influențată de mai multe procese ciclice, de la mecanisme care funcționează la nivel celular până la schimbările produse de anotimpuri.

Aceste ritmuri se suprapun și interacționează. Capacitatea de a face față factorilor de stres se află astfel într-un echilibru dinamic între resursele mentale și fizice ale organismului și solicitările la care este expus.

La nivel individual, organismul este reglat de propriile ceasuri interne. Acestea sunt formate din bucle complexe de feedback și folosesc mecanisme fiziologice de semnalizare, inclusiv hormoni și neurotransmițători, pentru a regla ritmurile zilnice.

Unul dintre cele mai cunoscute este ritmul circadian, care reglează ciclul somn-veghe. Un alt element este cronotipul, respectiv preferința naturală a organismului pentru anumite perioade ale zilei în care o persoană este mai activă sau mai alertă. În acest context sunt folosite frecvent expresiile „persoană matinală” și „persoană nocturnă”.

Există și ritmuri biologice mai lente. Ciclul reproductiv feminin, de exemplu, poate fi asociat cu modificări ale energiei, pregătirii fizice și stării de spirit.

Și societatea are propriile ritmuri

Pe lângă ritmurile biologice, oamenii funcționează și în cadrul unor cicluri stabilite social. Anul școlar, vacanțele, perioadele aglomerate de la locul de muncă, sfârșitul trimestrului, sărbătorile și festivalurile modifică în diferite momente cerințele cărora oamenii trebuie să le facă față.

Uneori, aceste ritmuri se suprapun într-un mod care schimbă semnificativ programul unei persoane. De exemplu, copiii pot intra în vacanță, în timp ce părinții continuă să lucreze în același ritm.

Și termenele administrative sau financiare creează perioade cu solicitări suplimentare, indiferent de ritmurile naturale ale organismului.

Anotimpurile modifică mediul și stilul de viață

Schimbările sezoniere influențează mediul în care oamenii trăiesc și desfășoară activități zilnice. Temperatura, condițiile meteorologice și cantitatea de lumină naturală la care este expusă o persoană pot influența nivelul de energie. În același timp, anotimpurile modifică disponibilitatea anumitor alimente și accesul la spații pentru activități fizice, recreere și socializare.

Efectele sezoniere asupra stării de spirit și asupra proceselor biologice diferă în funcție de regiunea geografică și de distanța față de Ecuator.

Atunci când mai multe ritmuri se suprapun, solicitările asupra organismului se pot modifica. O perioadă de activitate intensă la locul de muncă, de exemplu, poate coincide cu zile reci și întunecate de iarnă.

Echipele globale se confruntă cu ritmuri diferite

Extinderea muncii hibride și la distanță a crescut colaborarea între persoane aflate în țări și fusuri orare diferite. Aproximativ una din trei întâlniri se desfășoară în prezent între persoane aflate în mai multe fusuri orare.

În cazul echipelor internaționale, membrii pot trece simultan prin condiții sezoniere foarte diferite.

Un angajat din Paris poate lucra în timpul unui val de căldură și poate resimți efectele temperaturilor ridicate, în timp ce un coleg din Santiago, Chile, se află în mijlocul iernii. În același timp, un membru al aceleiași echipe din Calgary, Canada, poate beneficia de temperaturi plăcute și de zile lungi de vară. Aceste diferențe sezoniere se suprapun peste programul de lucru și peste cerințele profesionale ale fiecărui angajat.

Siguranța psihologică poate influența relația cu stresul la serviciu

Gestionarea stresului la locul de muncă este legată și de posibilitatea angajaților de a discuta despre volumul de muncă, sănătatea mintală și schimbările de productivitate.

Un sondaj realizat în 2024 pe aproape 28.000 de angajați din 16 țări a analizat relația dintre cultura siguranței psihologice și experiența angajaților. Rezultatele au arătat că angajații care lucrează într-un mediu în care se simt în siguranță să discute despre astfel de probleme sunt mai mulțumiți și mai puțin predispuși să își părăsească locul de muncă.

Angajații care se simțeau cel mai puțin confortabil să discute despre volumul de muncă, sănătatea mintală și fluctuațiile productivității aveau o probabilitate cu aproximativ 10% mai mare de a-și părăsi locul de muncă decât cei care se simțeau cel mai confortabil să abordeze aceste subiecte.

Cum poate fi susținută reziliența pe parcursul anului

Gestionarea perioadelor în care cerințele și capacitatea individuală se modifică presupune luarea în considerare a ritmurilor biologice, sociale și sezoniere.

Una dintre abordări este recunoașterea acestor fluctuații ca parte a funcționării organismului. Perioadele cu nivel mai ridicat de energie pot fi folosite pentru activități care necesită mai multă concentrare sau efort, în timp ce perioadele cu o capacitate mai redusă pot necesita mai mult timp pentru odihnă.

Un alt pas este adaptarea programului la ritmurile proprii atunci când acest lucru este posibil. În timpul iernii, acest lucru poate însemna ajustarea orei de culcare pentru a permite un somn mai lung sau alegerea unor forme de exercițiu fizic de intensitate mai redusă.

La locul de muncă, activitățile care necesită concentrare pot fi programate în perioadele zilei în care persoana este cel mai alertă, în funcție de propriul cronotip. Perioadele de odihnă pot fi, de asemenea, planificate după intervale de activitate profesională intensă.

Somnul, alimentația și mișcarea contribuie la reziliență

Nu toate solicitările pot fi ajustate. Termenele-limită și orele stabilite pentru întâlniri pot rămâne aceleași, chiar dacă nu coincid cu ritmul biologic al unei persoane. În aceste situații, rezerva de reziliență poate fi susținută prin obiceiuri asociate unui stil de viață sănătos, precum un somn suficient, o alimentație variată și exerciții fizice regulate.

Tehnicile de reglare a stresului, inclusiv antrenamentul de mindfulness, sunt alte metode utilizate pentru gestionarea stresului. Pentru perioadele în care este necesară o reducere rapidă a tensiunii, pot fi folosite exerciții scurte de împământare. Printre exemple se numără respirația în cutie sau concentrarea asupra a trei lucruri pentru care persoana este recunoscătoare.

Reziliența este influențată de ritmurile organismului

Ritmul circadian, cronotipul, ciclurile biologice, anotimpurile și ritmurile sociale se suprapun și contribuie la modul în care organismul răspunde solicitărilor de zi cu zi.

Capacitatea de a face față stresului poate varia astfel în funcție de perioada anului, de condițiile de mediu, de programul zilnic și de cerințele sociale și profesionale. Înțelegerea acestor ritmuri permite analizarea rezilienței nu ca pe o caracteristică permanentă, ci ca pe un proces care se modifică în funcție de relația dintre capacitatea organismului și cerințele la care acesta este supus. Sursa: The Conversation