Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară: Amintirea vacanței are efecte pozitive sau negative, în funcție de satisfacția la locul de muncă

Prima zi de muncă după concediu poate fi mai dificilă decât ne așteptăm. Stările de oboseală, nostalgia și pierderea temporară a entuziasmului nu sunt neobișnuite, însă ele nu constituie, de regulă, o depresie clinică. Într-un interviu pentru Repere Medicale, Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru, a explicat că aceste stări sunt frecvente mai ales în rândul persoanelor nemulțumite de locul de muncă sau aflate într-un mediu stresant.

De cele mai multe ori, este vorba doar de o nostalgie temporară și de readaptarea la programul obișnuit, care poate dura câteva zile. Strategiile care ajută la o reintegrare mai ușoară includ pauze regulate la serviciu, plimbări după program, activități recreative și chiar weekend-uri cu prietenii. Alimentația echilibrată și suplimentele cu vitamine pot susține tonusul și starea generală de bine.

Repere medicale: Unele persoane sunt nervoase în prima zi de serviciu, altele par bolnave.

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară: Este mult spus depresie post-vacanță. În general, putem vorbi de o stare de disconfort care apare în primele zile după începerea serviciului. Readaptarea la programul avut înainte de vacanță poate fi uneori dificilă. Aceasta readaptare poate fi însoțită de stări de oboseală, pierderea poftei de mâncare sau a interesului pentru muncă, sentimente de tristețe sau nostalgie, dificultăți în ceea ce privește îndeplinirea solicitărilor uzuale. Toate cele descrise anterior se pot întâlni în multe situații, cum ar fi, de exemplu, starea de doliu. Pentru a putea vorbi despre o depresie, ca diagnostic clinic, există o serie de criterii pe care așa-numita depresie post-concediu nu le îndeplinește.

Are vreo legătură cu jobul? Apare această stare la persoanele care nu sunt mulțumite de locul de muncă?

-Da, putem spune că, de obicei, aceste manifestări apar preponderent la persoanele care nu sunt mulțumite sau nu le place locul de muncă pe care îl ocupă. Există și situații în care persoanele lucrează într-un domeniu care le place, dar atmosfera este prea stresantă și, din acest motiv, pot exista unele simptome despre care am vorbit anterior.

-Este într-adevăr o formă de depresie sau mai degrabă un dor de vacanță, de starea de bine?

-Așa cum am menționat, pentru a se putea vorbi de un sindrom depresiv propriu-zis, trebuie să fie îndeplinite criteriile de diagnostic (ca durată, intensitate), ceea ce nu este cazul în așa-numita depresie post-vacanță. Există unele situații (destul de rare), atunci când există o vulnerabilitate preexistentă, când întoarcerea din concediu poate să declanșeze un puseu acut al sindromului depresiv. De cele mai multe ori, este însă vorba doar de o nostalgie după vacanță, după programul avut în concediu, starea de bine, etc. În general, depinde foarte mult de fiecare caz în parte.

-Cam cât durează și care sunt regulile pentru a ne adapta mai rapid la programul de zi cu zi?

-Fiecare persoană reacționează diferit la stimuli stresori, cu grade diferite de intensitate. Prin urmare, și adaptarea la acești factori este diferită de la caz la caz. Dacă simptomele dispar repede, este vorba doar de acea nostalgie, dar dacă aceste simptome ajung să întrunească criteriile de diagnostic, atunci putem vorbi de un sindrom depresiv care a fost declanșat de întoarcerea în mediul stresant.

-Este adevărat că femeile se adaptează mai repede după concediu decât bărbații?

-Nu există studii la noi în țară care să aprecieze adaptabilitatea pe sexe la programul de lucru. De obicei, femeile au un grad mai mare de adaptare la situații stresante. Pe de altă parte, femeile sunt și cele mai expuse la dezvoltarea unui sindrom depresiv, incidența depresiei la sexul feminin fiind net superioară față de sexul masculin.

-Povestirea lucrurilor văzute în vacanță, uitatul pe fotografii, poate fi o formă de terapie?

-Depinde foarte mult de fiecare persoană în parte. În unele situații, rememorarea activităților și locurilor vizitate în concediu poate avea efecte favorabile. Alteori, mai ales în cazul persoanelor care nu sunt mulțumite de locul de muncă, aceste retrăiri pot accentua sentimentele de nemulțumire. De obicei însă, amintirea unor lucruri plăcute are efecte pozitive asupra psihicului.

-Cum să-ți ușurezi suferința în prima săptămână după vacanță? Pauze lungi la serviciu, plimbări după terminarea programului, un weekend cu prietenii – pot fi soluții pentru o bună reintrare în ritm?

-Atunci când există o stare de disconfort instalată odată cu întoarcerea la locul de muncă, ea poate fi combătută în diverse moduri. Pauzele în activitatea la serviciu, plimbările după terminarea programului, antrenarea în activități plăcute, un weekend cu prietenii pot fi soluții pentru o mai bună readaptare. Alte persoane se adaptează mai ușor atunci când au activități mai intense, activități care împiedică amintirea evenimentelor trăite în concediu.

-Alimentația are vreo influență? E nevoie de vitamine?

-În ceea ce privește alimentația, este un lucru bine știut că o alimentație echilibrată este un factor esențial pentru menținerea unei stări bune de sănătate. Prin urmare, și în cazul simptomelor din sfera psihiatrică, un aport echilibrat de nutrienți, minerale și vitamine are efecte favorabile. Este recunoscut faptul că anumite suplimente alimentare au efecte pozitive în combaterea stărilor de oboseală și creșterea tonusului și poftei de viață.

-Este indicat să revenim din concediu cu câteva zile înainte de a merge la serviciu?

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară: Nu se poate face o recomandare generală privind intervalul dintre întoarcerea din concediu și momentul începerii serviciului.