Mesele bogate în grăsimi nu afectează doar inima: și creierul simte impactul

O cină grasă de tip fast-food poate părea un răsfăț inofensiv de vineri seara. Însă cercetările recente arată că chiar o singură masă bogată în grăsimi poate afecta circulația sângelui către creier, crescând potențial riscul de accident vascular cerebral și demență. Chris Marley, conferențiar universitar în fiziologia exercițiului fizic, Universitatea din South Wales, și Damian Bailey, profesor de fiziologie și biochimie, Universitatea din South Wales, au vienit cu explicații în theconversation.com.

Grăsimile: esențiale, dar cu efecte diferite

Grăsimile sunt o componentă importantă a dietei. Ele oferă energie concentrată, transportă vitamine, protejează organele și ajută la menținerea temperaturii corpului.

Există două tipuri principale de grăsimi: saturate și nesaturate (mono- și polinesaturate), diferențiate prin structura chimică.

Efectele acestor grăsimi asupra organismului sunt diferite. Este bine cunoscut că o masă bogată în grăsimi saturate, cum ar fi pizza de vineri seara, poate afecta sănătatea vaselor de sânge și a inimii. Și aceste efecte nu se limitează doar la inimă.

Creierul are nevoie de flux sanguin constant

Creierul are rezerve limitate de energie și depinde de un flux continuu de sânge care să livreze oxigen și glucoză.

Un proces important care menține acest flux se numește „autoreglarea cerebrală dinamică”. Aceasta asigură stabilitatea circulației sanguine către creier, chiar și în fața schimbărilor de tensiune arterială din activitățile zilnice, precum ridicarea în picioare sau exercițiile fizice. Practic, funcționează ca niște amortizoare care protejează creierul de fluctuații bruște.

Când acest mecanism este afectat, oscilațiile tensiunii arteriale devin mai greu de gestionat, ceea ce poate duce la perioade scurte în care creierul primește prea puțin sau prea mult sânge. În timp, riscul de accident vascular cerebral și demență crește.

Cum influențează dieta circulația sanguină

După o masă bogată în grăsimi saturate, nivelul grăsimilor din sânge crește și atinge un vârf după aproximativ patru ore. În același timp, vasele sanguine devin mai rigide și își pierd capacitatea de a se dilata, ceea ce limitează circulația sângelui.

Până recent, se știa foarte puțin despre cum afectează acest lucru circulația cerebrală. Pentru a studia acest aspect, cercetătorii au recrutat 20 de bărbați tineri (18–35 ani) și 21 de bărbați mai în vârstă (60–80 ani). Fluxul sanguin și funcția vaselor de sânge au fost măsurate înainte și la patru ore după consumul unei mese bogate în grăsimi saturate.

Testul a implicat un milkshake bogat în frișcă, denumit „bomba cerebrală”, conținând 1.362 de calorii și 130 g de grăsimi, imitatând încărcătura de grăsimi a unei cine de tip fast-food.

Rezultatele studiului

Rezultatele au confirmat ceea ce se știa: o masă bogată în grăsimi afectează capacitatea vaselor de sânge de a se dilata, atât la tineri, cât și la vârstnici. Aceasta reduce capacitatea creierului de a regla schimbările de tensiune arterială.

Efectul a fost mai pronunțat la adulții mai în vârstă, sugerând că creierul lor este mai vulnerabil la astfel de mese.

Deși studiul nu a evaluat direct efectele pe termen lung asupra funcției cognitive, cercetări anterioare arătaseră că o masă bogată în grăsimi crește radicalii liberi și reduce oxidul nitric – molecule esențiale pentru dilatarea vaselor și transportul oxigenului și glucozei.

Implicații pentru sănătate

Chiar dacă o masă ocazională nu provoacă daune majore, rezultatele subliniază efectele imediate ale grăsimilor saturate asupra organismului și creierului. Studiul arată importanța unei diete sărace în grăsimi saturate pentru protejarea sănătății inimii și creierului, mai ales la vârstnici, care au deja un risc crescut de accident vascular și boli neurodegenerative.

Recomandările NHS sugerează ca bărbații să nu consume mai mult de 30 g de grăsimi saturate pe zi, iar femeile nu mai mult de 20 g. Totuși, mulți depășesc aceste limite în weekend, la fast-food sau mese la pub.

Perioada post-prandială, adică cea de după masă, este momentul în care nivelul grăsimilor este ridicat și organismul poate fi cel mai vulnerabil.

Alegerea alimentelor contează

Ghidurile de sănătate recomandă înlocuirea grăsimilor saturate cu cele polinesaturate, prezente în pește gras, nuci și semințe, asociate cu beneficii pentru inimă și creier pe termen lung.

Încă nu se știe însă cum reacționează creierul la o masă bogată în grăsimi polinesaturate sau cum răspunde creierul femeilor, care prezintă un risc mai mare de accident vascular și demență la vârste înaintate.

Acest studiu ne amintește că dieta influențează nu doar sănătatea pe termen lung, ci și funcția organismului și a creierului în timp real. Fiecare masă poate conta pentru protecția sănătății cerebrale, au conchis cercetătorii.