Impactul temperaturilor ridicate asupra vârstei biologice. Ce spun oamenii de știință

Studii recente au arătat că expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate fi dăunătoare sănătății și chiar poate influența procesul de îmbătrânire. Kalpana Suryawanshi, 48 de ani, se uită în fiecare zi în oglindă și șoptește: „Par mai bătrână decât sunt.”
Acum opt ani, Kalpana a fost diagnosticată cu diabet de tip 2. De atunci, sănătatea ei s-a deteriorat, pe care o pune pe seama expunerii crescute la căldură, în timp ce muncea în câmpuri, planta culturi, recolta și transporta furaje pentru animale, în satul său Nandani din statul Maharashtra, India. Temperaturile au depășit adesea 40°C, iar ea a suferit frecvent de amețeli și slăbiciune.
Este cunoscut faptul că temperaturile ridicate afectează funcția cognitivă, sănătatea cardiovasculară și funcția rinichilor. Totodată, un număr tot mai mare de cercetări indică faptul că expunerea la temperaturi crescute accelerează și procesul de îmbătrânire al corpului. Un studiu german din 2023, publicat în Environment International, a fost primul care a demonstrat că temperaturile mai ridicate ale aerului sunt asociate cu un îmbătrânire celulară mai rapidă.
Acesta a arătat că expunerea prelungită la căldură poate face corpul să îmbătrânească mai rapid decât vârsta sa cronologică — un fenomen numit accelerarea vârstei epigenetice. Oamenii de știință măsoară acest proces folosind „ceasurile epigenetice”, care analizează markerii chimici numiți metilare ADN, ce activează sau dezactivează genele. Studiul a constatat că în zonele unde temperatura medie anuală este cu 1°C mai mare, oamenii prezintă semne de îmbătrânire accelerată la nivel celular, potrivit livescience.com.
Ce este vârsta epigenetică
Când oamenii de știință vorbesc despre vârsta epigenetică, măsoară cât de vechi sunt celulele unui corp, ceea ce poate fi diferit de vârsta reală în ani. Aceasta se bazează pe modificări ale ADN-ului numite markeri epigenetici, etichete chimice care activează sau dezactivează genele.
Mediul, stilul de viață și stresul influențează acești markeri. Pe măsură ce îmbătrânim, tiparul acestor etichete chimice se schimbă, iar oamenii de știință folosesc aceste informații pentru a crea un „ceas epigenetic”, un instrument care estimează vârsta biologică.
Genele afectate de aceste schimbări controlează funcții vitale precum repararea celulelor și protecția împotriva toxinelor. Atunci când genele greșite sunt activate sau dezactivate, organismul are mai multă dificultate să se repare, să lupte împotriva bolilor sau să se recupereze după stres. În timp, aceste schimbări ascunse duc la semne vizibile ale îmbătrânirii, cum ar fi oase mai fragile sau vindecare întârziată.
Vârsta epigenetică ne oferă o perspectivă asupra cât de bine se menține corpul în interior.
Căldura accelerează îmbătrânirea: ce spun oamenii de știință
2024 a fost cel mai cald an înregistrat, cu 6,8 miliarde de oameni expuși la temperaturi extreme pentru cel puțin 31 de zile. Îngrijorător, lucrătorii comunitari din India observă tot mai des oameni care par mai bătrâni decât vârsta lor reală.
Cercetătorii au început să identifice mecanismele biologice care duc la îmbătrânirea prematură. Wenli Ni, cercetător postdoctoral la Harvard T.H. Chan School of Public Health și autoarea principală a studiului german, a explicat că expunerea la căldură poate modifica metilarea ADN, un proces ce influențează expresia genelor și funcția celulară.
Acest mecanism poate declanșa procese biologice dăunătoare și accelera îmbătrânirea. „Expunerea la căldură poate duce și la stres oxidativ, care cauzează deteriorarea ADN-ului și modifică pattern-urile de metilare, afectând astfel procesul de îmbătrânire,” a adăugat ea. Stresul oxidativ apare când molecule instabile, numite radicali liberi, atacă celulele, dăunând ADN-ului, membranelor celulare și proteinelor, contribuind la îmbătrânire, cancer și probleme cardiovasculare.
Aceste concluzii au fost confirmate în Taiwan, unde cercetătorii au analizat peste 2.000 de persoane și au constatat că temperaturile ridicate sunt legate de accelerarea îmbătrânirii, în special în cazul expunerii prelungite. Un plus de 1°C în temperatura medie pe 180 de zile a fost asociat cu o creștere între 0,04 și 0,08 ani în accelerarea vârstei biologice, măsurată prin trei ceasuri epigenetice diferite.
Deși aceste creșteri par mici, efectele se pot acumula în timp, rezultând în ani suplimentari de îmbătrânire accelerată, cu un risc crescut de boli specifice vârstei. În plus, când aceste efecte afectează populații mari, pot duce la o creștere semnificativă a poverii bolilor și a costurilor medicale.
Un studiu recent din SUA, publicat în Science Advances, a analizat relația dintre căldură și îmbătrânire la peste 3.500 de adulți cu vârsta peste 56 de ani. A constatat că expunerea pe termen lung, între unul și șase ani, la temperaturi ridicate este asociată cu îmbătrânirea epigenetică. Expunerea persistentă la căldură poate cauza tulburări frecvente de somn, crescând nivelul de stres și anxietate, ceea ce pe termen lung accelerează declinul sănătății.
Femeile, afectate disproporționat
Studiul german a evidențiat că femeile și persoanele cu obezitate sau diabet de tip 2 sunt mai vulnerabile la efectele căldurii asupra îmbătrânirii. Femeile transpiră mai puțin și răspund diferit la căldură, ceea ce le face mai greu să se răcorească, temperatura corpului lor crescând mai rapid. Ele au, de asemenea, un prag mai ridicat pentru a începe să transpire.
Diabetul reduce fluxul sanguin către piele, limitând capacitatea de răcire a corpului. Grăsimea corporală poate acționa ca o izolație, încetinind disiparea căldurii.
Accelerarea îmbătrânirii epigenetice crește riscul bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului și mortalității, presând sistemele de sănătate.
Riscurile încep încă din timpul sarcinii
Studiile indică faptul că schimbările climatice pot accelera îmbătrânirea epigenetică chiar înainte de naștere. Un studiu din Kenya a găsit o legătură între expunerea în uter la secetă și o accelerare a procesului de îmbătrânire, sugerând o reducere a speranței de viață.
Schimbările se produc prin afectarea sistemului imunitar, a proceselor metabolice și a mecanismelor de reparare celulară, toate fiind activate de stresul fizic și emoțional, foamea și deshidratarea.
Femeile supuse acestor condiții de muncă grea și lipsă de hrană trăiesc grija constantă pentru supraviețuirea familiei, însoțită de inegalități sociale și violență. Acest stres matern afectează epigenetica copiilor.
Povestea lui Kalpana: lupta cu efectele căldurii
Pentru multe femei, insecuritatea economică și lipsa sprijinului social fac imposibilă prioritizarea sănătății. Kalpana Suryawanshi a cheltuit deja peste 600.000 de rupii indiene (aprox. 7.000 de dolari) pe tratamente și a renunțat la unele medicamente din lipsă de bani. A vizitat opt spitale în doi ani în căutarea unui tratament eficient. „E un miracol că am supraviețuit. Deși am doar 48 de ani, nu mai am putere, dar trebuie să muncesc în continuare.”