Un nou studiu publicat în Cell Reports Medicine arată că frecvența mișcărilor intestinale influențează semnificativ fiziologia și sănătatea pe termen lung, cele mai bune rezultate fiind legate de trecerea scaunelor o dată sau de două ori pe zi.

Cercetările anterioare au sugerat asocieri între constipație și diaree cu riscuri mai mari de infecții și, respectiv, afecțiuni neurodegenerative.

Dar, deoarece aceste constatări au fost observate la pacienții bolnavi, a rămas neclar dacă vizitele neregulate la toaletă au fost cauza sau rezultatul afecțiunilor lor.

„Sper că această lucrare va deschide puțin mintea clinicienilor cu privire la riscurile potențiale ale negestionării frecvenței mișcărilor intestinale”, a declarat pentru AFP autorul principal Sean Gibbons de la Institute for Systems Biology, explicând că medicii consideră adesea mișcările neregulate drept o simplă „neplăcere”.

Ce se întâmplă când scaunele stau prea mult în intestin

Gibbons și echipa sa au colectat date clinice, biologice și privind stilul de viață – inclusiv chimia sângelui, microbiomul intestinal, genetica și altele – de la peste 1.400 de voluntari adulți sănătoși, fără semne de boală activă.

Frecvențele de tranzit intestinal raportate de participanți au fost clasificate în patru grupe: constipație (una sau două mișcări intestinale pe săptămână), normal-scăzut (trei până la șase pe săptămână), normal-înalt (una până la trei pe zi) și diaree.

Atunci când scaunele zăbovesc prea mult timp în intestin, microbii epuizează fibrele disponibile – pe care le fermentează în acizi grași benefici cu lanț scurt – și în schimb fermentează proteinele, producând toxine precum sulfatul de p-cresol și sulfatul de indoxil.

„Ceea ce am constatat este că, chiar și la persoanele sănătoase care sunt constipate, există o creștere a acestor toxine în sânge”, a spus Gibbons, menționând că aceste toxine sunt deosebit de împovărătoare pentru rinichi.

Fructele și legumele sunt esențiale

În cazurile de diaree, echipa a găsit chimicale clinice care indică inflamația și afectarea ficatului. Gibbons a explicat că, în timpul diareei, organismul excretă acid biliar în exces, pe care ficatul l-ar recicla altfel pentru a dizolva și absorbi grăsimile alimentare.

Bacteriile intestinale care fermentează fibrele, cunoscute sub denumirea de „anaerobi stricți”, asociate cu o sănătate bună, au prosperat în „zona Goldilocks” a unuia sau a două scaune pe zi. Cu toate acestea, Gibbons a subliniat că sunt necesare mai multe cercetări pentru a defini mai precis acest interval optim.

Din punct de vedere demografic, persoanele mai tinere, femeile și cele cu un indice de masă corporală mai scăzut au avut tendința de a avea scaune mai puțin frecvente.

Diferențele dintre bărbați și femei

Diferențele hormonale și neurologice dintre bărbați și femei pot explica diferența, a spus Gibbons, împreună cu faptul că bărbații consumă în general mai multă mâncare.

În cele din urmă, prin asocierea datelor biologice cu chestionarele privind stilul de viață, echipa a conturat o imagine clară a celor care se încadrează de obicei în zona Goldilocks.

„Cel mai mare semnal pe care l-am văzut a fost consumul mai mare de fructe și legume”, a declarat Gibbons, alături de consumul abundent de apă, activitatea fizică regulată și o dietă bazată mai mult pe plante.

Următorul pas în cercetare ar putea implica conceperea unui studiu clinic pentru a gestiona mișcările intestinale ale unui grup mare de persoane, urmărite pe o perioadă extinsă pentru a evalua potențialul său în prevenirea bolilor.