Stresul financiar ar putea avea un impact mai mare asupra sănătății decât durerea. Studiu

Stresul financiar ar putea avea un impact mai mare asupra sănătății decât durerea. Studiu

Tensiunea financiară poate avea un impact mult mai mare decât sănătatea mintală asupra unei persoane.

Un studiu reprezentativ la nivel național din Regatul Unit a găsit dovezi că stresul legat de bani este legat de schimbări pe termen lung în markerii cheie de sănătate, inclusiv cei asociați cu sistemul imunitar, sistemul nervos și sistemul hormonal.

Oamenii de știință de la University College London (UCL) și Kings College din Marea Britanie spun că analiza lor este prima care explorează modul în care diferite tipuri de stres cronic se leagă de markerii de sănătate în cohortele mai în vârstă.

Datele pentru studiu au inclus aproape 5.000 de adulți cu vârsta de peste 50 de ani.

Dintre toți cei șase factori de stres comuni examinați în această cohortă – inclusiv stresul financiar, îngrijirea, dizabilitatea, doliul, boala și divorțul – stresul financiar a fost asociat cu cele mai riscante profiluri de sănătate pe termen lung.

Cum au fost stabilite profilurile

Aceste profiluri de risc au fost stabilite cu ajutorul a patru biomarkeri din sânge: cortizolul, care este un hormon produs ca răspuns la stres, proteina C-reactivă (CRP) și fibrinogenul, care sunt actori imunitari ce răspund la inflamații, și factorul de creștere a insulinei-1 (IGF-1), care este legat de îmbătrânire și longevitate.

Participanții la studiu care au declarat că au fost în general stresați au avut cu 61% mai multe șanse să aparțină categoriei de risc ridicat decât categoriilor de risc moderat sau scăzut la o monitorizare de patru ani.

Cu toate acestea, persoanele care erau stresate doar de finanțe aveau cu aproape 60% mai multe șanse de a prezenta un profil de risc ridicat patru ani mai târziu.

Pentru fiecare stres suplimentar, cum ar fi un divorț, această probabilitate creștea cu 19 procente.

Stresul financiar, cel mai dăunător pentru sănătatea biologică

Aceste asocieri au rămas semnificative, indiferent de factorii genetici, socioeconomici, de vârstă, de sex sau de stilul de viață. „Am constatat că stresul financiar a fost cel mai dăunător pentru sănătatea biologică, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili acest lucru cu certitudine”, spune epidemiologul Odessa Hamilton de la UCL:

„Acest lucru se poate datora faptului că această formă de stres poate invada multe aspecte ale vieții noastre, ducând la conflicte familiale, excluziune socială și chiar foamete sau lipsa unui adăpost.”

Rezultatele nu înseamnă neapărat că stresul cauzează în mod direct probleme de sănătate pe termen lung, dar sugerează că stresul are un impact semnificativ asupra organismului îmbătrânit, iar unele forme de stres ar putea avea efecte fizice mai mari decât altele.

Stresul financiar, doliul și boala de lungă durată

Se știe că stresul acut declanșează o cascadă de modificări hormonale în organism, care cresc respirația, tensiunea arterială și ritmul cardiac. Sistemul imunitar răspunde, de asemenea, prin producerea mai multor molecule pro-inflamatorii.

De aceea, menținerea unei stări ridicate de stres poate duce la o activare cronică a sistemului imunitar, ceea ce ar putea exacerba bolile fizice și psihice.

„Atunci când sistemul imunitar și cel neuroendocrin funcționează bine împreună, se menține homeostazia și se păstrează sănătatea”, explică Hamilton: „Dar stresul cronic poate perturba acest schimb biologic și poate duce la apariția bolilor.”

În cadrul studiului actual, stresul financiar, doliul și boala de lungă durată au prezentat cele mai mari modificări pe termen lung ale biomarkerilor imunitari și neuroendocrini. Acest lucru indică un efect fizic continuu al stresului cronic.

Bineînțeles, patru biomarkeri sunt limitați în ceea ce ne pot spune de fapt despre sănătatea umană. În studiul actual, de exemplu, un consum mai mare de alcool (mai mult de trei băuturi pe săptămână), a fost asociat cu un profil de risc mai mic.

Acest lucru se poate datora faptului că alcoolul are efecte antiinflamatorii, dar nu înseamnă neapărat că o creștere a consumului de alcool este benefică pentru sănătatea umană în general.

Marea majoritate a participanților incluși în analiza actuală au fost albi, ceea ce limitează, de asemenea, ceea ce se poate spune despre asociații, mai ales că grupurile etnice tind să experimenteze niveluri mai ridicate de stres în general.

Cu toate acestea, cercetătorii de la UCL concluzionează că „răspunsul imunitar sinergic și neuroendocrin la stres reprezintă o țintă importantă pentru intervenția clinică. Intervenția asupra acestor procese ar putea modifica evoluția bolii”.

Titus Motreanu

Titus Motreanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *