Natura face minuni pentru corpul nostru, de la o mai bună sănătate mintală la inimi mai sănătoase și un sistem imunitar mai puternic. Atât de mult încât unii medici prescriu literalmente natura ca tratament.

O nouă cercetare ar putea să fi găsit o explicație potențială pentru unele dintre aceste beneficii: Persoanele care trăiesc în zone înconjurate de natură tind să aibă vârste biologice mai tinere.

„Acest studiu a fost o încercare de a cuantifica impactul benefic al spațiilor verzi la nivel celular și măsura în care spațiile verzi pot contribui la compensarea efectelor nocive ale mediului”, spune ecologistul social Aaron Hipp de la North Carolina State University.

Examinând 7.827 de persoane și mediile lor de locuit, cercetătorii au descoperit că cei care locuiau în zone pline de mai multe parcuri, grădini, copaci și alte tipuri de vegetație aveau telomeri mai lungi – o regiune din secvențele de ADN asociată cu longevitatea.

„Acest lucru a fost valabil indiferent de rasă, de statutul economic, de faptul că erau băutori sau fumători„, explică Hipp.

Telomerii sunt secțiuni de ADN care se repetă și se găsesc la capetele fiecăruia dintre cei 46 de cromozomi ai noștri, împiedicând molecula genetică să se desfacă precum capetele din plastic ale șireturilor de pantofi.

De fiecare dată când o celulă se divide, telomerii din interiorul ei devin mai scurți, până când celula nu-și mai poate diviza materialul genetic și linia sa celulară se stinge.

„Acest lucru face ca telomerii să fie markeri importanți ai vârstei biologice, sau cât de uzate sunt celulele noastre”, explică analistul geospațial Scott Ogletree de la Universitatea din Edinburgh.

„Știm că multe variabile – cum ar fi stresul – pot influența cât de repede se uzează telomerii noștri”.

Se știe că spațiile verzi atenuează stresul în multe feluri. Plantele ne ajută să ne protejăm și să ne izolăm de mediul înconjurător, menținând împrejurimile noastre cu până la câteva grade mai reci în timpul valurilor de căldură. Ele diminuează poluarea atmosferică și fonică.

Spațiile verzi încurajează activitatea fizică și interacțiunile sociale și sunt asociate cu un risc mai scăzut de infracționalitate.

Cu toate acestea, în același timp în care am învățat cât de mult depind mințile și corpurile noastre de lumea naturală, am devenit mai separați de ea ca niciodată, atât în percepție, cât și în realitățile noastre fizice.

Această deconectare a contribuit probabil la deteriorarea lumii naturale din jurul nostru (a șasea extincție în masă), deoarece am pierdut conștiința a ceea ce ar trebui să fie lumea din jurul nostru – o situație legată de fenomenul sindromului de schimbare a liniei de bază.

Deși acest fenomen poate oferi o anumită protecție psihologică pe termen scurt, este periculos și pentru sănătatea noastră viitoare, iar studii precum acesta demonstrează acum impactul imediat pe care separarea de natură îl are și asupra sănătății noastre.

„Având în vedere rata medie de uzură din eșantion, spațiul verde ar putea reduce vârsta biologică a unei persoane cu 2,2 până la 2,6 ani”, au calculat Ogletree și colegii săi.

Desigur, beneficiile puternice ale naturii funcționează doar până la un anumit punct. Atunci când echipa a luat în calcul factorii de risc, cum ar fi poluarea aerului, impactul pozitiv al spațiilor verzi a dispărut.

Studiul lor a evidențiat, de asemenea, impactul inegalităților rasiale în limitarea accesului oamenilor la spațiile verzi. Persoanele albe non-hispanice din cadrul studiului au locuit în cele mai verzi zone, care au avut tendința de a avea o diversitate rasială/etnică mai mică în general.

Mai mult, impactul nu este la fel de clar atunci când se iau în considerare doar femeile, sugerând că riscurile suplimentare de boală sau stresul social suplimentar ar putea juca un rol mai important asupra lungimii telomerilor acestora.

Cercetătorii suspectează că stresul la care contribuie acești alți factori ar putea copleși beneficiile aduse de spațiile verzi.

„Spațiul verde este extrem de valoros pentru o comunitate, dar nu este suficient pentru a depăși de unul singur rasismul sistemic și efectele segregării economice și provocările legate de justiția de mediu”, spune Hipp.

„Acest studiu ne conduce la ideea că este important să creăm spații verzi într-o comunitate, dar este la fel de crucial – sau chiar mai crucial – să abordăm daunele de mediu, în special cele legate de rasismul sistemic.”

Totuși, chiar dacă cartierul dvs. este lipsit de spații verzi, cu toții putem găsi modalități de a încerca să ne reconectăm cu natura – chiar dacă este vorba doar de a observa insectele din jurul casei dvs. sau de a începe o grădină pe balcon.

Studiul a fost publicat în : Science of the Total Environment.