Spațiile de lucru comune ar putea să afecteze creativitatea
Spațiile de lucru în comun au luat amploare în ultimii ani. Dar, deși ideea este că acestea ar putea stimula colaborarea și inovarea creativă prin schimbul de idei între start-up-uri, o explorare recentă a câtorva studii de caz sugerează că, pe perioade mai lungi, s-ar putea întâmpla contrariul.
Haefliger și colegul său Ghassan Yacoub, profesor de inovare și strategie la IESEG School of Management, au investigat colaborările care apar în spațiile de coworking din unul dintre cele mai mari hub-uri dedicate din Europa, Level 39. Aceștia au construit un studiu de caz în jurul celor șapte start-up-uri din domeniul tehnologiei financiare care folosesc acest spațiu, prin interviuri, materiale de arhivă și observații.
„În ciuda apariției spațiilor de coworking ca noi practici de lucru, se cunosc puține lucruri despre formarea colaborării și, în special, despre apariția practicilor de colaborare având în vedere aceste spații de lucru deschise și flexibile pentru a se întâlni și a interacționa cu angajați ai altor organizații”, au scris cei doi în lucrarea lor.
Sentimentul de comunitate și deschiderea sunt procese bine cunoscute pentru a încuraja productivitatea, colaborarea și, la rândul lor, inovarea. Prin urmare, pare contradictoriu faptul că echipa a constatat că, în timp, lucrul în acest mediu comun a părut să împiedice practicile de colaborare între firme care ar putea genera inovare.
Inițial, spațiile partajate au contribuit într-adevăr la instigarea fraternizării între start-up-uri, cu interacțiuni informale și planificate, inclusiv evenimente, ateliere și discuții în spațiile comune (bucătărie comună, salon și zone de pauză), toate acestea facilitând primii pași ai unei practici de colaborare.
Însă, atunci când aceste activități au continuat, au interferat și cu colaborările, încercările de a organiza spațiul pentru evenimente fiind văzute ca o distragere a atenției.
Dintre cele șapte start-up-uri, trei au sfârșit prin a părăsi spațiul de coworking, spunând că beneficiile spațiilor de colaborare nu au durat, iar schimbările constante, pe măsură ce se adăugau alte companii, au fost perturbatoare.
„Poate că a devenit prea mare pentru ca toată lumea să beneficieze în mod egal”, a speculat un reprezentant al unei firme.
„Cred că sunt prea multe companii acolo, iar zona principală de lounge este suprapopulată cu membri care vin fără programare, mai degrabă decât ca un loc ocazional pentru companiile permanente de acolo, unde să se întâlnească, să vorbească și să se cunoască între ele”, a explicat un alt grup.
Având în vedere că scopul companiei de coworking este de a se extinde, perspectiva utilizatorilor săi de a aprecia calitățile bazate pe o creștere limitată ar putea fi văzută ca un conflict.
Haefliger și Yacoub au constatat că, pentru ca colaborările să continue în mod durabil, acestea trebuie să fie gestionate în mod activ, dar că există un echilibru dificil între încurajarea inovației și sufocarea acesteia.
„Este responsabilitatea gazdei spațiului și a celor care îl folosesc să facă din el un cadru care să permită parteneriate înfloritoare și un focar de idei de generație viitoare”, explică Haefliger.
Acesta este, bineînțeles, doar un exemplu al experimentelor de coworking care au loc acum în întreaga lume, având la bază șapte firme de tehnologie financiară. Alte industrii, cum ar fi cea creativă sau non-profit, ar putea considera că procesul de coworking diferă pentru ele, subliniază cercetătorii, dar constatările lor ar putea oferi o comparație utilă pentru cercetări viitoare.
