Bacteriile vii cunoscute sub numele de psihobiotice ar putea avea un impact asupra stării noastre mentale. Ce se știe până acum.

Psihobioticele pot aduce în minte imagini de la un festival de muzică sau de la un cântec Beatles, dar nu sunt atât de psihedelice pe cât par. Psychobioticele sunt probiotice și prebiotice care au un impact asupra stării noastre mentale datorită interacțiunii lor cu microbiomul nostru intestinal. Această interacțiune este cunoscută sub numele de axa intestin-cerebel și reprezintă un domeniu de cercetare în creștere în gestionarea afecțiunilor care implică creierul, cum ar fi depresia, anxietatea și demența.

Afecțiunile digestive, cum ar fi sindromul colonului iritabil (SII), sunt adesea întâlnite în tandem cu afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea, dar care este mai exact legătura dintre SII și anxietate? În plus, ar putea o îmbunătățire a sănătății intestinale să ducă la o îmbunătățire corelativă a condițiilor de sănătate mintală?

Ce sunt psihobioticele?

Profesorul Glenn Gibson, care lucrează în domeniul microbiologiei alimentare la Universitatea din Reading, Marea Britanie, a explicat pentru LiveScience că psihobioticele sunt numele dat probioticelor care pot afecta starea cognitivă. „Probioticele sunt microbi vii cu beneficii”, spune el: „Cred că prebioticele au intrat și ele în categoria psihobioticelor – acestea sunt promotori de creștere pentru microbii benefici.”

O recenzie din Journal of Food and Drug Analysis definește psihobioticele ca fiind „un grup de probiotice care afectează funcțiile și comportamentele legate de sistemul nervos central și comportamentele mediate de axa intestin-creier prin intermediul căilor imune, umorale, neuronale și metabolice”. O altă recenzie, publicată în revista Trends in Neuroscience, include, de asemenea, prebioticele în definiția psihobioticelor, deoarece acestea au, de asemenea, un impact asupra sănătății microbiomului intestinal.

Dr. Deborah Lee, doctor în medicină și redactor pentru Dr. Fox Online Pharmacy, explică faptul că conceptul de psihobiotice a luat naștere din observația că sănătatea mintală și afecțiunile gastrointestinale coexistă frecvent.

„În ultimii ani, cercetătorii au devenit conștienți de importanța axei intestin-creier: acesta este modul în care intestinul și creierul comunică între ele”, spune ea. „Ei și-au dat seama că centrele cognitive și emoționale ale creierului sunt intim conectate cu intestinul, astfel încât gândurile și emoțiile afectează în mod direct reflexele intestinale, permeabilitatea intestinelor, răspunsurile imune intestinale și semnalizarea hormonală din interiorul peretelui intestinal. Acum știm că această relație este bidirecțională – ceea ce înseamnă că sănătatea intestinului afectează, de asemenea, funcționarea mentală.”

O analiză publicată în revista Biological Psychiatry a constatat că psihobioticele sunt promițătoare în tratarea SII, a depresiei și a sindromului de oboseală cronică, posibil datorită proprietăților antiinflamatorii ale psihobioticelor sau a capacității lor de a reduce activitatea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, care este asociată cu multe afecțiuni psihice.

Ce spune știința despre psihobiotice?

Potrivit lui Gibson, cercetările privind psihobioticele sunt în curs de desfășurare. „Aceasta analizează modul în care dieta poate influența psihobioticele pentru a produce neurotransmițători (substanțe chimice precum acidul gama-amino-butiric – GABA) care sunt fabricate în intestin, dar care ajung la creier prin fluxul sanguin. Nervul vag este, de asemenea, implicat”, spune el.

O recenzie din 2021 în revista Progress in Neuro-psychopharmacology & Biological Psychiatry sugerează că, pe măsură ce microbiomul intestinal se dezvoltă alături de sistemul nervos central, psihobioticele pot fi utile în tratarea efectelor stresului din primii ani de viață, care poate cauza probleme de dezvoltare. Acest lucru ar putea contribui la atenuarea impactului adversităților din copilărie și ar putea duce la o viață adultă mai sănătoasă.

„Bacteriile intestinale afectează axa hipotalamo-pituitară (axa HPA), reducând răspunsul la stres și, prin urmare, reducând inflamația”, spune Lee.

Stresul cronic duce la creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, care dezactivează răspunsul imunitar local și crește permeabilitatea intestinală (cunoscută și sub numele de „intestin permeabil”). Cu toate acestea, restabilirea microbiotei intestinale la o floră sănătoasă, reglează în jos axa HPA, reduce producția de cortizol și restabilește mediul normal.

„Gama și diversitatea bacteriilor care alcătuiesc microbiomul intestinal afectează producția de citokine: molecule de semnalizare celulară care cheamă globulele albe și mediatorii inflamatori către peretele intestinal”, adaugă Lee. „În condiții normale, peretele intestinal este protejat de un epiteliu intact (strat celular), care împiedică organismele infecțioase și alte substanțe străine să pătrundă în peretele intestinal și să pătrundă în fluxul sanguin. Cu toate acestea, anumite bacterii produc metaboliți care deteriorează apărarea gazdei și permit intrarea acestor organisme străine, precum și a altor substanțe. Cercetările au arătat că persoanele cu depresie au niveluri mai ridicate de citokine inflamatorii, cum ar fi interleukina-6 (IL-6), IL-1β și factorul de necroză tumorală-α (TNF-α). Niveluri mai ridicate de interleukină-1α și interferon-γ – substanțe care reglează răspunsul imunitar – sunt, de asemenea, mai frecvente la cei diagnosticați cu depresie.”

O recenzie din 2021 în revista Nutrients indică faptul că există o legătură între anomaliile barierei intestinale și depresie, psihobioticele arătând un potențial de a ajuta la procesele sistemului imunitar, la o bună funcționalitate a sistemului imunitar și la sănătatea generală a barierei intestinale.

Lee spune că neurotransmițătorii legați de starea de spirit sunt produși în intestin. „O serie de neurotransmițători sunt produși în intestin, inclusiv dopamina, serotonina, noradrenalina, acetilcolina și GABA”, spune ea. „Anumite bacterii produc, de asemenea, acizi grași cu lanț lung și scurt, care pot stimula funcția nervoasă.”

Viitorul psihobioticelor

Când vine vorba de cercetarea în domeniul psihobioticelor, Gibson spune că „tot felul de probleme cognitive sunt pe ordinea de zi”, de la anxietate și depresie până la demență. „Un proiect în care sunt implicat utilizează imagini de scanare RMN ale creierului și intestinului pentru a analiza semnalizarea chimică ca răspuns la probiotice”, spune el.

O analiză din 2021, publicată în revista Modern Trends in Psychiatry, indică faptul că încurajarea pacienților cu depresie să aibă o dietă variată, bazată pe plante și bogată în alimente fermentate poate fi de ajutor, datorită impactului pe care o astfel de dietă l-ar avea asupra microbiotei intestinale.

„Mai sunt încă multe de învățat despre axa intestin-creier și despre rolul viitor al psihobioticelor”, adaugă Lee. „Faptul că am putea preveni sau vindeca potențial multe afecțiuni de sănătate mintală prin intermediul dietei și, poate, fără a fi nevoie de o dependență atât de mare de antidepresive, este o perspectivă interesantă. Trebuie efectuate mai multe cercetări pentru a identifica tulpinile specifice de bacterii care ar putea fi benefice pentru anumite afecțiuni și mecanismul lor exact de acțiune. Trebuie să înțelegem modul în care probioticele – și prebioticele – ar putea fi benefice pentru o serie de afecțiuni medicale și ar putea afecta diferite părți ale corpului, inclusiv pielea, gura și vaginul.”