Descoperirea longevității. Cercetătorii au inversat îmbătrânirea celulelor pielii umane cu 30 de ani

Inversarea procesului de îmbătrânire pare desprinsă din science-fiction, dar cercetătorii susțin că au adus acest concept mai aproape de realitate. Secretul se află în celulele pielii, potrivit unui nou studiu.

Există multe abordări ale longevității, dar una dintre cele mai fanteziste este regenerarea: găsirea unor modalități de resetare a ceasului biologic. Un nou studiu sugerează că acest obiectiv – adesea parodiat ca fiind un proiect de casă pentru miliardari – nu este atât de îndepărtat pe cât pare. Cercetătorii au inversat îmbătrânirea celulelor pielii umane cu 30 de ani, potrivit unui nou studiu publicat în revista eLife.

Oamenii de știință au declarat că au dezvoltat o metodă pentru a face saltul în timp al celulelor pielii umane cu trei decenii – mai mult decât metodele anterioare de reprogramare, derulând ceasul îmbătrânirii fără ca celulele să își piardă funcția.

Descoperirile ar putea revoluționa medicina regenerativă

Cercetătorii au descris faptul că au reușit să restabilească parțial funcția celulelor mai vechi, precum și să reînnoiască vârsta biologică. Potrivit studiului, în experimentele care au simulat o rană a pielii, celulele parțial întinerite au dat semne că se comportă mai mult ca niște celule tinere.

Experții au sugerat că, deși se află în stadii incipiente, descoperirile ar putea revoluționa în cele din urmă medicina regenerativă, mai ales dacă pot fi reproduse și la alte tipuri de celule.

Celulele pot fi întinerite fără a-și pierde funcția

Profesorul Wolf Reik, lider de grup în cadrul programului de cercetare Epigenetics, care s-a mutat recent la conducerea Institutului Altos Labs Cambridge, a declarat: „Această lucrare are implicații foarte interesante. În cele din urmă, am putea fi capabili să identificăm genele care întineresc fără reprogramare și să le țintim în mod specific pentru a reduce efectele îmbătrânirii. Această abordare promite descoperiri valoroase care ar putea deschide un orizont terapeutic uimitor.”

Doctorul Diljeet Gill, un cercetător postdoctoral în laboratorul profesorului Reik de la Institutul Babraham, care a efectuat lucrarea în calitate de doctorand, a declarat: „Rezultatele noastre reprezintă un mare pas înainte în înțelegerea noastră în ceea ce privește reprogramarea celulară. Am demonstrat că celulele pot fi întinerite fără a-și pierde funcția și că întinerirea caută să restabilească o anumită funcție a celulelor vechi.

Faptul că am observat, de asemenea, o inversare a indicatorilor de îmbătrânire în genele asociate cu bolile este deosebit de promițător pentru viitorul acestei lucrări.

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, capacitatea celulelor lor de a funcționa scade, iar genomul – schița ADN – acumulează semne de îmbătrânire.

Biologia regenerativă urmărește să repare sau să înlocuiască celulele, inclusiv pe cele vechi. Unul dintre cele mai importante instrumente ale biologiei regenerative este capacitatea noastră de a crea celule stem induse”.

Îmbătrânirea celulelor. Cercetarea ar putea deschide și alte posibilități terapeutice

Cu toate acestea, acest proces, în esență, șterge funcțiile celulelor și le oferă potențialul de a deveni orice tip de celulă. Noua metodă, bazată pe tehnica premiată cu Nobel pe care oamenii de știință o folosesc pentru a crea celule stem, depășește problema ștergerii complete a identității celulelor prin oprirea reprogramării la o parte din proces.

Acest lucru le-a permis cercetătorilor să găsească echilibrul precis între reprogramarea celulelor, ceea ce le face mai tinere din punct de vedere biologic, și posibilitatea de a-și recăpăta în același timp funcția celulară specializată.

Aceștia au declarat că aplicațiile potențiale ale acestei tehnici depind de faptul că celulele nu numai că apar mai tinere, dar funcționează și ca celule tinere.

Experții au sugerat că, în viitor, cercetarea ar putea deschide și alte posibilități terapeutice. Aceștia au observat că metoda lor a avut efect și asupra altor gene legate de boli și simptome legate de vârstă, cum ar fi gena APBA2, asociată cu boala Alzheimer, și gena MAF, cu rol în dezvoltarea cataractei.