Ce dezvăluie muzica despre mintea noastră

Muzica este un instrument puternic pentru a accesa informații despre noi înșine. Două studii recente oferă noi informații despre modul în care melodiile noastre preferate sunt legate de amintiri și de personalitatea noastră – și despre cum aceste conexiuni pot îmbunătăți viața.

Ascultarea unei melodii preferate, familiare sau „throwback” vă poate transporta instantaneu într-un alt moment al vieții, aducând în minte detalii cu o claritate uimitoare. Și nu este doar un sentiment fantezist – există știință în spatele modului în care mintea noastră conectează muzica cu memoria, spun specialiștii consultați de CNN.

Există de mult timp o asociere benefică între muzică și pacienții cu Alzheimer sau demență

S-a constatat că ascultarea repetată a muzicii cu semnificație personală îmbunătățește adaptabilitatea creierului la pacienții cu boala Alzheimer timpurie sau cu deficiențe cognitive ușoare.

Ascultarea muzicii cu o semnificație specială a stimulat căile neuronale din creier care i-au ajutat să își mențină un nivel mai ridicat de funcționare, potrivit lui Michael Thaut, care a fost autorul principal al unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Toronto. Acesta a fost publicat în Journal of Alzheimer’s Disease.

Aceste cântece aveau o semnificație unică, precum muzica pe care oamenii au dansat la nunta lor, și au dus la creșterea performanțelor de memorie la teste. Descoperirile ar putea susține includerea terapiei bazate pe muzică în tratamentul pacienților cu deficiențe cognitive în viitor.

Modificările au fost cele mai notabile în cortexul prefrontal, cunoscut ca fiind centrul de control al creierului, unde are loc luarea deciziilor, moderarea comportamentului social, exprimarea personalității și planificarea comportamentului mental complex.

Atunci când pacienții au ascultat muzică care le era personală, aceasta a alimentat o rețea neuronală muzicală care conectează diferite regiuni ale creierului, pe baza RMN-urilor efectuate la pacienți înainte și după ce au ascultat muzica. Acest lucru a fost diferit de momentul în care au auzit muzică nouă, necunoscută, care a declanșat doar o anumită parte a creierului acordată pentru ascultare.

Muzica este o cheie de acces la memoria ta

În cadrul studiului au participat doar 14 persoane, inclusiv șase muzicieni, care au ascultat liste de redare special concepute timp de o oră pe zi, timp de trei săptămâni. Dar acești participanți sunt aceiași care au participat la un studiu anterior care a identificat mecanismele neuronale de păstrare a amintirilor legate de muzică la cei care se confruntă cu un declin cognitiv timpuriu.

„Indiferent dacă ești un muzician de-o viață sau dacă nu ai cântat niciodată la un instrument, muzica este o cheie de acces la memoria ta, la cortexul tău pre-frontal”, a declarat Thaut, care este director al University of Toronto’s Music and Health Science Research Collaboratory și profesor la Facultatea de Muzică și la Temerty Faculty of Medicine.  De asemenea, el este titularul Catedrei de cercetare Tier One Canada Research Chair in Music, Neuroscience and Health. „Este simplu – continuați să ascultați muzica pe care ați iubit-o toată viața. Cântecele tale preferate dintotdeauna, acele piese care au o semnificație deosebită pentru tine – fă din asta sala de gimnastică a creierului tău”.

Cercetarea este un început promițător care ar putea duce la aplicații de terapie prin muzică cu un scop mai larg.

De asemenea, evidențiază o altă legătură: muzica și personalitatea noastră.

Fanii muzicii care gândesc la fel

Muzica este legată de dorința noastră de a comunica, de a spune povești și de a împărtăși valori unii cu ceilalți, și are rădăcini adânci în culturile umane timpurii.

Așadar, poate că nu este de mirare că, în calitate de oameni, am creat legături și legături cu anumite genuri sau stiluri muzicale ca modalitate de a ne exprima și de a ne transmite personalitatea.

Un studiu recent realizat pe șase continente cu peste 350.000 de participanți a arătat că tipurile de personalitate sunt legate de anumite preferințe muzicale.

În timpul studiului, persoane din peste 50 de țări și-au declarat singure plăcerea pentru 23 de genuri muzicale diferite, completând în același timp un chestionar de personalitate. În cadrul unei a doua evaluări, participanții au ascultat, de asemenea, scurte clipuri de muzică din 16 genuri și subgenuri diferite de muzică occidentală și le-au clasificat. Studiul a fost publicat în Journal of Personality and Social Psychology.

Cinci categorii principale de stiluri

Muzica s-a încadrat în cinci categorii principale de stiluri. „Mellow” este asociat cu soft rock, R&B și muzica contemporană pentru adulți, incluzând versuri romantice și ritmuri lente, în timp ce „intens” este muzica mai tare, mai agresivă, cum ar fi punk, rock clasic, heavy metal și power pop. Celelalte categorii au inclus „contemporan” (muzică electronică optimistă, rap, latino și euro-pop), „sofisticat” (muzică clasică, operă, jazz) și „nepretențios” (genuri de muzică relaxantă sau country).

Constatările au relevat legături directe între extravertiți și muzica contemporană, conștiinciozitate și muzica nepretențioasă, agreabilitate și muzica melodioasă sau nepretențioasă. Deschiderea a fost legată de muzica melodioasă, intensă, sofisticată și contemporană.

Acest lucru înseamnă că melodii precum „Shivers” a lui Ed Sheeran se adresează extrovertiților, în timp ce persoanele agreabile ar fi fericite să asculte „What’s Going On” a lui Marvin Gaye. Între timp, persoanele deschise tind să se bucure de Nina Simone sau de clasicul „Space Oddity” al lui David Bowie. Și toate aceste tipuri de cântece au un farmec care depășește granițele naționale, potrivit studiului.

Muzica îi ajută pe oameni să se înțeleagă unii pe alții și să găsească un teren comun

„Am fost surprinși de cât de mult aceste modele între muzică și personalitate s-au replicat pe tot globul”, a declarat autorul studiului, David Greenberg, cercetător asociat onorific la Universitatea din Cambridge și cercetător postdoctoral la Universitatea Bar-Ilan.

„Este posibil ca oamenii să fie divizați de geografie, limbă și cultură, dar dacă unui introvertit dintr-o parte a lumii îi place aceeași muzică ca și introvertiților din altă parte, acest lucru sugerează că muzica ar putea fi o punte foarte puternică. Muzica îi ajută pe oameni să se înțeleagă unii pe alții și să găsească un teren comun”.

Toate acestea au fost asocieri pozitive, dar au găsit, de asemenea, o legătură negativă între conștiinciozitate și muzica intensă.

„Ne-am gândit că nevrotismul ar fi mers probabil pe una dintre cele două căi, fie că ar fi preferat muzica tristă pentru a-și exprima singurătatea, fie că ar fi preferat muzica veselă pentru a-și schimba starea de spirit. De fapt, în medie, ei par să prefere stiluri muzicale mai intense, ceea ce reflectă, probabil, angoasa și frustrarea interioară”, a spus Greenberg.

„A fost surprinzător, dar oamenii folosesc muzica în moduri diferite – unii ar putea să o folosească pentru catharsis, alții pentru a-și schimba starea de spirit. Vom cerceta acest aspect mai în detaliu”.

Cercetătorii recunosc faptul că gusturile muzicale nu sunt imprimate în piatră și se pot schimba. Dar studiul oferă o bază pentru înțelegerea modului în care muzica poate traversa alte diviziuni sociale și aduce oamenii împreună, a spus Greenberg.