Deficitul cognitiv ușor

Deficitul cognitiv ușor

Conform unui raport OMS, până în 2050, populația de 60 de ani se va dubla. Vârsta cronologică este cel mai puternic factor de risc pentru demență și prevalența acesteia. Diagnosticarea precoce a modificărilor cognitive este foarte importantă pentru reducerea impactului socioeconomic al demențelor.

Sindromul de deficit cognitiv ușor (MCI-Mild Cognitive Impairment) a fost descris în 2001 de Petersen. MCI poate evolua în 4 direcții: stabilitate (nu se ameliorează dar nici nu face conversia spre demență -26,84%), instabilă (cu fluctuații între MCI și normalitate – 18,13%), remisie (recuperarea unor funcții cognitive) și progresivă, către demență.

Lipsa criteriilor asupra căror domenii cognitive ar trebui să fie evaluate și prin ce teste, sau asupra limitei dintre performanța normală cognitivă și cea patologică, explică inexistența unui consens internațional.

farmec.ro - Livrăm frumusețe!

La acestea se adaugă rezultatele fals (+) sau fals (-) ce țin de educație, deficite senzoriale, explorarea unei funcții cognitive unice etc. Apariția biomarkerilor specifici precum beta secretaza plasmatică 1 (BACE1) care crește semnificativ la pacienții cu MCI, cu risc de conversie după trei ani spre demența Alzheimer, reprezintă progrese importante.

În MCI amnezică (aMCI), pierderea de memorie este predominantă și este asociată cu un risc ridicat de conversie spre demența Alzheimer. Persoanele cu MCI nonamnezică (naMCI) au deficiențe în alte domenii cognitive decât memoria și au un risc mai mare de a dezvolta alte forme de demență, precum cea cu corpi Lewy. Ambele tipuri de MCI pot fi clasificate în continuare în subtipuri cu un singur domeniu afectat sau mai multe.

Conform  Manualului de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale, a cincea ediție (2013), abreviat ca DSM-5, criteriile de diagnostic pentru Tulburarea neurocognitivă ușoară (TNCU), sunt 4, de la A la D, cu două subcriterii A1, A2:

A= declin cognitiv usor față de un nivel anterior de performanță într-unul sau mai multe domenii; A1 = sesizat de pacient, aparținător sau clinician; A2 = o afectare ușoară a performanței cognitive (atât A1 cât  și A2 trebuie îndeplinite simultan);

B= afectarea ușoară cognitivă nu intervine în activitatea de zi cu zi;

C= manifestările nu apar exclusiv în contextul delirului;

farmec.ro - Livrăm frumusețe!

D= nu sunt mai bine explicate de o altă tulburare mentală.

Foarte important este ca tulburările semnalate să nu se datoreze altor cauze tratabile, deci reversibile ale deficițelor cognitive.

Tulburările neurocognitive ușoare se găsesc la capitolul 6D71 din noua Clasificare Internațională a Bolilor, ICD 11, care urmează să fie implementată în majoritatea țărilor începând cu luna ianuarie 2022. Deficitul cognitiv ușor poate fi considerat deci ca prodrom al demenței, putând fi însoțit și de simptome non-cognitive, precum depresie, apatie, perturbări ale ritmului somn-veghe.

Conform ghidului terapeutic pentru tulburările psihiatrice majore publicat în 2014, în prezent nu există terapii standard pentru deficitul cognitiv ușor, existând premise teoretice ale unor beneficii terapeutice posibile care ar încetini progresia simptomelor cognitive, prin tratamentul factorilor de risc. MCI asociat vârstei înaintate ar putea fi ameliorat prin produse „anti-aging” ce conțin ginkgo biloba, trofice cerebrale, antioxidanți și un regim sănătos de viață.

Originar din China, arborele Ginkgo biloba, a apărut cu cca 200 mil. de ani în urmă. În Europa a ajuns în anul 1710 (la Utrecht, Olanda), plătindu-se pentru un pom suma de 40 de taleri de aur, de unde a derivat și denumirea populară de „arborele de 40 de taleri“. El este recunoscut în domeniul farmaceutic. Produsele obținute din frunzele arborelui Ginkgo Biloba, trebuie să îndeplinească cerințele ambelor foruri internaționale, WHO Monographs și EU Herbal Monograph.  Singurul extract standardizat recunoscut este EGb 761 („gold standard extract”).

Această calificare s-a obținut prin respectarea condițiilor privind cultivarea, culegerea frunzelor de Ginkgo Biloba (la maturitate) și procesul de extracție.

Acțiunea farmacologică a EGb 761 se concentrează pe proprietațile vasculotrope și îmbunătățirea reologiei, pe acțiunea antioxidantă și de neuroprotecție. Se apreciază ca numărul total de celule neuronale din creier este de 86 bilioane, cu un număr aproximativ egal de celule nonneuronale. S-a constatat că noi dezvoltăm aproximativ 700-1000 noi neuroni în hipocamp zilnic, astfel că până la vârsta de 50 ani aici vom avea peste 12 milioane de neuroni noi, suficienți pentru a înlocui complet hipocampul, structura strategică în cogniție10. EGb 761 influențează cortexul cerebral, hipocampul, subsțanța neagră și măduva spinării, având rezultate bune în afecțiunile cerebrovasculare și boala Alzheimer.

Pentru ca extractul de Ginkgo biloba să aibă aceste proprietăți, el trebuie să fie standardizat, adică trebuie să conţină o anumită cantitate din anumiți constituenți:

  • flavonoide (ginkgoflavonoide) 22-27%,

  • terpene (ginkgoterpenoide) 5-7%, dintre care

  2,8-3,4% ginkgolide  (A, B, C, diterpene);

  2,6-3,2% bilobalide (sesquiterpene);

  • sub 5 ppm (părti per million, adică sub 0,5 mg/100 g extract vegetal) acizi ginkgolici, care au potential alergenic și toxic.

Biflavonoidele, care reduc absorbția intestinală a componentelor active, ducând la diminuarea acțiunii terapeutice, trebuie să lipsească din acest extract.

Preparatele nestandardizate care conțin doar flavonoide nu au efecte neurotrope, cele cu conținut ridicat de acizi ginkgolici induc reacții alergene puternice și toxicitate celulară, cele cu conținut mare de terpene interferă cu coagularea sângelui ducând la interacțiuni cu anticoagulantele și antiagregantele utilizate concomitent, cu risc crescut de sângerare.

Utilizarea suplimentelor alimentare botanice este larg răspândită dar complexitatea și variabilitatea lor prezintă multe provocări. Atât producătorii, cât și cei care aprobă sau recomandă aceste produse, sunt responsabili pentru siguranța celor cărora le sunt indicate. Medicii trebuie să le utilizeze după o bună și corectă informare.

Medicii de familie au rol esențial în selecția pacienților cu probleme cognitive incipiente. O grijă deosebită trebuie acordată pacienților peste 50 de ani care afirmă scăderea memoriei, probleme de atenție și concentrare, elemente de depresie, anxietate sau apatie. Dacă există antecedente heredocolaterale de tulburări cognitive, atenția trebuie să fie și mai mare.

Când pacientul asociază și factori de risc vasculari, pe lângă identificatrea lor se încearcă și modificarea acestora, cunoscându-se faptul că ei intervin în patologia cognitivă. În cazul suspiciunilor de tulburare neurocognitivă incipientă, medicii de familie vor colabora cu medicii neurologi, psihiatri, cu psihologii, în vederea managementului optim medical.

Conform ghidului elaborat de Academia Americană de Neurologie, în 2018, privind declinul cognitiv ușor (MCI), recomandările sunt următoarele:

  • pentru pacienții care acuză tulburări de memorie care nu pot fi atribuite îmbătrânirii fiziologice, se recomandă evaluare;

  • dacă experiența în MCI lipsește, se recomandă ca pacienții să fie trimiși unui specialist;

  • dacă pacientul este diagnosticat cu MCI, se încearcă decelarea factorilor de risc modificabili;

  • se fac testări periodice pentru a se vedea tendinţa evoluției MCI;

  • nu există medicamente aprobate de FDA pentru MCI, dar un program de exerciții fizice de 2 ori pe săptamană ar putea fi benefic.

Alte utilizări ale extractului standardizat de Ginkgo biloba, EGb 761 sunt în tratamentul simptomatic al tinitusului sau tratamentul adjuvant al vertijului. Datorită efectelor sale antiplachetare, vasodilatatoare, hemo-reologice și antioxidante, scade intensitatea și frecvența zgomotelor.

De asemenea, ameliorează simptomatologia vertiginoasă, reducând intensitatea, frecvența și durata vertijului. În prezent, pe site-ul clinicaltrials.gov sunt finalizate sau în diferite stadii de desfășurare, 91 de studii clinice cu EGb 761 pentru diverse afecțiuni (cognitive, ORL, oculare, vasculare, psihiatrice etc.), care vor aduce date noi privind indicațiile acestui extract standardizat, atât pentru declinul cognitiv cât și pentru alte afecțiuni medicale.

Col. medic Conf. univ.  dr. Carmen Adella Sîrbu, medic primar neurolog, Secția Neurologie, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”

Sursa: scumc.ro

 

 

Ecaterina Dinescu

Ecaterina Dinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: