Factorii care declanșează palpitațiile

Palpitatiile sunt bataile prea rapide ale inimii. Stresul, efortul fizic sporit, medicamentele sau, rareori, o afectiune medicala sunt factorii ce le pot declansa.
Desi palpitatiile inimii pot fi ingrijoratoare, ele sunt de obicei inofensive. In cazuri rare, ele pot fi un simptom al unei afectiuni cardiace mai grave, cum ar fi o aritmie.
Cauzele frecvente ale palpitatiilor cardiace includ:
- Raspunsuri emotionale puternice, cum ar fi stresul, anxietatea sau atacurile de panica;
- Prea mult efort fizic;
- Stimulente, incluzand cofeina, nicotina, cocaina, amfetaminele si medicamentele pentru febra si tuse care contin pseudoefedrina;
- Modificarile hormonale asociate cu menstruatia, sarcina sau menopauza;
- Prea mult sau putin hormon tiroidian.
Ocazional, palpitatiile inimii pot fi un semn al unei probleme grave, cum ar fi o glanda tiroida hiperactiva (hipertiroidism) sau un ritm cardiac anormal (aritmie). Aritmii ar putea provoca o frecventa cardiaca foarte rapida (tahicardie), o frecventa cardiaca neobisnuit de lenta (bradicardie) sau un ritm cardiac neregulat
S-ar putea sa aveti riscul de a dezvolta palpitatii daca:
- Sunteti foarte stresati;
- Aveti o tulburare de anxietate sau aveti atacuri de panica regulate;
- Sunteti insarcinata;
- Luati medicamente care contin stimulente, cum ar fi unele medicamente pentru astm;
- Aveti o glanda tiroida hiperactiva (hipertiroidism);
- Aveti alte probleme cardiace, cum ar fi aritmie, defecte cardiace, atac de cord anterior sau interventii chirurgicale anterioare la inima.
CPA si CPV sunt adesea descrise ca pauze percepute ocazional. Alte simptome sunt rare. Fibrilatia atriala este identificata cand se constata un ritm neregulat persistent.
Tahicardia supraventriculara sau ventriculara este frecvent perceputa sub forma unor batai rapide, regulate, cu debut si disparitie bruste. Adesea sunt descrise episoade similare in antecedente.
Uneori, o metoda mai eficienta decat descrierea verbala a palpitatiilor este aceea de a ruga pacientul sa redea ritmul palpitatiilor prin percutia mesei cu un pix. Pacientul este intrebat despre starile de slabiciune, dispnee, ameteala, sincopa, simptome ce sugereaza boala arteriala coronariana sau o alta afectiune severa. Senzatia de oboseala si slabiciune cronica sugereaza anemie sau insuficienta cardiaca.
La pacientii cu boala arteriala coronariana, palpitatile pot fi insotite de durere toracica ischemica secundara scaderii fluxului sanguin coronarian diastolic in timpul tahicardiei sau a bradicardiei.
Pacientul este intrebat despre consumul de cofeina, alcool, precum si despre flosirea altor substante (de ex. cocaina, metamfetamina sau alte substante stimulante ilegale; suplimente alimentare, suplimente recomandate pentru dietele de slabire).
Palpitatiile inimii se pot resimti ca:
- Batai prea rapide;
- “Saritura” (pauza) in bataile inimii;
- Alte semne de avertizare include:
- Ameteala si senzatie de lesin;
- Durere sau presiune in piept;
- Dificultati in respiratie.
Diagnosticarea palpitatiilor
Examenul fizic
Palparea pulsului arterial si ascultatia cardiaca pot evidentia tulburarile de ritm care, cu exceptia neregularitatii tipice din unele cazuri de fibrilatie atriala cu ritm rapid, sunt rareori diagnosticate.
Marirea de volum sau sensibilitatea la palpare a tiroidei impreuna cu prezenta exoftalmiei, sugereaza tirotoxicoza.
Hipertensiunea severa impreuna cu tahicardia regulata indica prezenta feocromocitomului.
Investigatii
Se efectueaza EKG. Totusi, cu exceptia cazurilor cand este realizata in prezenta palpitatiilor, EKG nu este un diagnostic deoarece majoritatea artimiilor cardiace sunt intermitente. Un pacient aflat in departamentul de urgenta poate fi conectat la un monitor cardiac timp de 1 – 2 ore. Daca in acest interval diagnosticul nu este stabilit este utila monitorizarea holter pentru 24h sau, in cazul in care pot apare intermitent, inregistrarea evenimentului prin pornirea aparatului de catre pacient.
Cand se suspecteaza o afectare severa se utilizeaza si puls-oximetria.
Ionograma se determina la pacientii ce prezinta risc de tulburari electrolitice. Hemograma este indicata cand simptomele sugereaza prezenta anemiei.
Evaluarea functiei tiroidiene se realizeaza in caz de fibrilatie atriala nou diagnosticata.
Tratamentul palpitatiilor
In cazul CPA si CPV izolate, simpla discutie cu pacientul este de obicei suficienta.
Tulburarile de ritm identificate si afectiunile ce stau la baza acestora trebuie tratate. Administarea medicamentelor sau substantelor care genereaza palpitatii trebuie intrerupte iar la nevoie acestea sunt inlocuite.
Cel mai potrivit mod de a preveni palpitatiile este sa evitati declansatoarele care cauzeaza simptomele.
- Reduceti stresul! Incercati tehnici de relaxare, cum ar fi meditatia, yoga sau respiratia profunda;
- Evitati stimulentele.! Cofeina, nicotina, unele medicamente reci si bauturile energizante va pot face sa bata inima rapid sau neregulat;
- Nu consumati droguri! Cocaina si amfetaminele pot conduce la palpitatii.