Dr. Ionuț Dragoș Rădulescu. 7 Aprilie. O zi pentru sănătate în vreme de pandemie
Data de 7 Aprilie marchează Ziua Mondială a Sănătăţii, cristalizată încă din 1948 în timpul primei ședințe ale Adunării Mondiale a Sănătății, aceasta devine oficială în 1950.
În ultimii 72 de ani, acest eveniment a fost folosit pentru a pune în evidenţă aspecte importante legate de sănătate, cum ar fi sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, dar şi schimbările climatice cu repercursiuni asupra sănătăţii. Sărbătoarea este marcată de activităţi ce se extind dincolo de ziua în sine şi direcționează, pentru un moment scurt, atenţia mondială asupra unor aspecte importante ale sănătăţii globale.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a desemnat 2020 ca „Anul Internațional al Asistentului medical și moașei” fiind un omagiu adus acestor clase profesionale a căror contribuție majoră în menținerea stării de sănătate a populației globale nu poate fi contestată. Punerea în evidență a problemei reducerii de personal din cadrul acestor două profesii pe scena internațională, urmărește canalizarea investițiilor către această forță de muncă. Imbunătățirea condițiilor de educație, muncă și dezvoltare profesională reprezintă un punct de plecare în direcția bună, având în vedere estimările OMS pentru anul 2030 de 50% deficit de personal în aceste domenii.
Asistenții medicali reprezintă aproximativ două treimi din colectivul de muncă medical, fiind implicați în tratamentul întregului spectru de patologii cunoscute, la indivizi aflați pe întreg spectru de vârste iar în momentul acesta se află în linia întâi de luptă cu pandemia de COVID-19. Alături de întreg personalul medical reușesc, în ciuda riscului asupra propriei stări de sănătate și a sănătății membrilor familiilor să încetinească progresia pandemiei prin devotamentul și profesionalismul lor. Contribuția lor valoroasă având întreaga noastră apreciere.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a catalogat pe data 11 martie 2020 focarul de coronavirus ca pandemie iar la scurt timp a indicat măsuri de distanțare socială. Frica și incertitudinea, în fața lucrurilor pe care nu le înteleg, reprezintă o paletă normală de reacții pentru o mare parte a populației, mai ales atunci când simt și aud din mult prea multe surse că viața lor și a familiei este pusă în pericol. Din punct de vedere emoțional nivelul crescut de stres ambiental, într-o măsură mai mică sau mai mare reușește să afectează fiecare individ în parte. Senzația de nesiguranță, iritabilitatea, irascibilitatea , tulburările somnului, dificultatea sau chiar incapacitatea de a mai gestiona echilibrul muncă/viață privată sunt printre cele mai comune semne de superficializare a conflictului interior.
Senzația de a nu fi în control și lipsa informațiilor asupra ce le rezervă viitorul au cea mai mare pondere în anxietatea corelată pandemiei COVID-19. Mindfulness , ancorarea în prezent prin conștientizarea momentului în care te afli, printr-un filtru neconflictual sau critic poate ajuta cu acest aspect iar folosirea tehnologiei actuale pentru a rămâne în contact cu cercul tău social va diminua din senzația de izolare.
Limitarea timpului expus temelor negative, cu un echilibru cumpătat între nevoia de a fi informat și suprasaturare cu dramatizarea mass-media, va ajuta cu reducerea anxietății mai ales când conversațiile nu păstrează doar această temă. Cel mai important lucru de ținut minte în această perioadă este faptul că nimeni nu trece singur prin asta , iar prin deschiderea unui canal de comunicare cu altă persoană observi aceleași frământări interioare pe care și tu le încerci, oglindindu-se în ea.
Dr. Rădulescu Ionuț Dragoș este medic specialist psihiatru la Spitalul „Elisabeta Doamna” din Galați.
