Aprilie, luna lui „Prier”
Luna aprilie este a patra lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca luna iulie, în toţi anii, şi ca luna ianuarie, în anii bisecţi.
Denumită în popor „Prier”, Aprilie, ca şi celelalte nume oficiale ale lunilor, este de origine slavo-greacă, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române. Este posibil ca această lună să se fi numit iniţial „Aphrilis”, derivând de la numele zeiţei Afrodita, din mitologia greacă.
În timpul romanilor, Nero a redenumit ”Aprilis” (Aprilie) – ca ”Neroneus”. Înainte de anul 700 î.Hr., luna aprilie era a doua lună a anului în calendarul roman şi avea 29 de zile. După ce Iulius Cezar a introdus calendarul iulian în 45 î.Hr., luna aprilie avea 30 de zile şi devenea a patra lună a anului.
Soarele – Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 58 m şi apune la ora 19 h 42 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 06 h 09 m şi apune la ora 20 h 18 m.
Luna – reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: la 5 aprilie – Lună Nouă (Luna începe să crească), 11 h 48 m; la 12 aprilie – Luna la Primul Pătrar, 22 h 06 m; la 19 aprilie – Lună Plină (Luna începe să descrească), 14 h 18 m; la 27 aprilie – Luna la Ultimul Pătrar, 01 h 18 m, potrivit www.astro-urseanu.ro. La 21 aprilie se face trecerea în semnul zodiacal ”Taur”.
Tradiţia populară
În tradiţia noastră populară, luna aprilie se numeşte: prier, florariu, traista-n băţ. Luna aprilie înseamnă timp favorabil prielnic holdelor şi turmelor de vite. Continuă semănăturile de primăvară, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară ţarcurile şi oboarele pentru vite.
Când vremea e înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături, potrivit prezicerilor din tradiţia populară, aprilie anunţă sărăcie, recolte slabe. Dacă vremea este frumoasă şi călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu îngheţuri, iar vara va fi furtunoasă, potrivit site-ului traditii-superstitii.ro.
Anul acesta, în ultima duminică a lunii aprilie, creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Sfintele Paşti. Săptămâna dinaintea Sfintelor Paşti se numeşte Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, fiind marcată de o serie de slujbe religioase, prin care se face pomenirea Patimilor şi Răstignirii Mântuitorului. Săptămâna care urmează Sfintelor Paşti este denumită Săptămâna Luminată. Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată reprezintă perioada cea mai importantă şi sfântă din viaţa creştinilor.
Sărbătoarea din duminica ce precede Sfintele Paşti, dedicată, în vremuri de dinaintea creştinismului, zeităţii romane a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, este numită de români – Floriile. La semnificaţia veche, de reînviere a naturii, când înfloresc florile, salcia şi pomii fructiferi, s-au adăugat funcţii şi semnificaţii noi, legate de cultul moşilor şi strămoşilor (pomeni, curăţirea mormintelor şi cimitirelor, înfigerea în morminte a ramurilor de salcie etc.), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).
Ramurile de salcie, simbol al fertilităţii şi al vegetaţiei de primăvară, se aduc la biserică în această zi, pentru a fi sfinţite şi, apoi, se împodobesc icoanele, uşile şi ferestrele sau se păstrează peste an pentru tratarea diferitelor boli.
Sărbătorile din aprilie cu dată fixă sunt: Ziua Păcălelilor, Antipa, Sângiorzul Vacilor, Sângiorz, Marcul Boilor, iar cele cu dată mobilă: Lăzărelul, Moşii de Florii, Floriile, Joimari, Paştele, Paştele Blajinilor, Matcălăul, Ropotinul Testelor, care cuprind numeroase obiceiuri şi practici tradiţionale grupate în două scenarii rituale de înnoire a timpului: Paştele şi Sângiorzul. (Agerpres)
