Dr. Daniel Rusu: „Un medic nu poate fi Dumnezeu, miracolele aparțin numai și numai Providenței”

S-a născut într-o familie simplă, de muncitori, și a ajuns printre cei mai reputați medici specialiști în Anestezie și Terapie Intensivă. Privită prin prisma societății de azi, povestea lui Daniel Rusu este una asincronă. El a ales să se alăture celor peste 20.000 de medici români care au plecat în străinătate în ultimii ani, dar a decis să revină în țară, la Institutului Regional de Oncologie Iași, refuzând cu încăpățânare banii Occidentului.

vegis.ro%20

Daniel Rusu face parte dintr-o categorie aparte de oameni, pe cale de dispariție, în care primează valorile morale, în care scurta bucurie a câștigului material nu reprezintă decât o cădere în temnița fără ieșire a dezumanizării. Mai există astfel de oameni? Desigur, iată dovada vie!

 Poate că notorietatea medicului Daniel Rusu n-ar fi depășit grupul pacienților care i-au trecut prin mână și a colegilor de breaslă dacă, într-o zi fierbinte de august, în 2015 mai precis, soarta nu l-ar fi luat, la propriu, la pumni. Daniel Rusu se afla în staţia de autobuz de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași şi discuta la telefon cu soţia sa. Un șofer nervos, supărat că medicul nu se dă din faţa maşinii lui, a coborât din automobil şi l-a lovit cu pumnii în faţă de mai multe ori. Daniel Rusu a căzut inconștient, iar diagnosticul a consemnat nenumărate fracturi la maxilar şi la oasele capului. Prin urmare, a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale pentru reconstrucţia fetei, scriu jurnaliștii de la Evenimentul zilei.

 Agresorul, Iulian Cosmei, fost boxer, a fost trimis în judecată, dar, cu puțin timp înainte de Crăciun, cei doi au anunțat judecătorii că se împacă. Condițiile puse de medic au fost ca bătăușul să doneze câte 1,000 de euro pentru două tinere din Iași, aflate în stare critică, plus promisiunea că se face băiat cuminte.

Dincolo de mediatizarea acestui caz, găsim un medic care nu face din realizările meseriei un prilej de laudă. Drumul spre Medicină n-a fost deloc ușor. Provenit dintr-o familie modestă din punct de vedere financiar, Daniel Rusu a intrat printre primii la unul dintre cele mai bune licee din Iași, „Costache Negruzzi”, iar de aici până a-și atinge scopul, acela de a intra la Medicină, nu a mai fost decât un pas. Și foarte multă muncă.

“În primii ani de facultate visam – așa cum fac 99,99% dintre colegii mei – să fac chirurgie. Ăsta era, cred, visul fiecărui băiat din serie. Însă, în timp, mi-am dat seama că nu aș putea face niciodată chirurgie, pentru că nu am structura necesară unui chirurg”, scrie el pe situl Universității de Medicină și Farmacie Iași.

A aflat că un medic „nu poate fi Dumnezeu, că miracolele aparțin numai și numai Providenței. Că cel mai mare bine pe care un medic poate să-l facă pacientului său este să-și facă profesia la cele mai înalte standarde”.

Cât de greu o fi să-ți vezi un pacient murind? Anestezistul își amintește de fiecare bolnav care a murit pe masa de operație… Iar imaginile acestea, care îl vor bântui mereu, sunt chiar cele care îi dau forța de a merge mai departe.

Banii? Doar un câștig suplimentar care să reflecte într-un fel sau altul nivelul pregătirii profesionale și al succesului. Pentru că respectul se câștigă, nu se cere și nici nu se poate cumpăra.

A învățat să citească suferința din ochii pacienților și spune că bolnavii care sunt din punct de vedere psihologic cu moralul ridicat și care au un echilibru în viața lor trec prin problemele majore altfel decât cei care vin cu un grad de depresie și de resemnare.

Doctorul Daniel Rusu nu vede cu ochi buni exodul medicilor. Știe, din propria-i experiență, că dincolo de granițele țării situația nu este atât de roz și lucrurile nu sunt atât de puse la punct cum cred generațiile mai tinere care fac Medicina sau Asistența Medicală. A fost și el plecat, în 2009, în perioada rezidențiatului, în Belgia și recunoaște că a fost o experiență interesantă, dar s-a întors, după un an și jumătate, în România.

Analizând la rece diferența dintre România și Occident, Daniel Rusu crede că nu suntem chiar atât departe de ei. „Dar noi suntem suprasolicitați ca balanță între nevoile pacienților și ceea ce poate oferi, în momentul de față, sistemul sanitar din România”.

Sigur, ar fi câștigat mult mai mult dacă ar fi rămas în Belgia, pentru că anestezia este o specialitate deficitară în foarte multe țări europene. Dar principala diferență pe care a simțit-o medicul Daniel Rusu cât a fost plecat se rezumă tot la respectul pentru profesia pe care-o faci și pentru felul în care te văd oamenii din jur.

Cine sunt fetele care au primit banii

În România, însă, respectul se cuantifică în pumni. Medicul Daniel Rusu și-a iertat agresorul. El a decis că e mai important să salveze două vieți decât să-l trimită după gratii.

Fostul boxer Iulian Cosmei a demonstrat, în faţa judecătorilor, că a achitat 1.000 de euro familiei Anei Maria Tănasă, o fată de 18 ani, din comuna ieşeană Valea Lupului, care este paralizată la pat de trei ani după ce a fost lovită, în 2015, pe o trecere de pietoni, de un șofer vitezoman.

De asemenea, el a donat 1000 de euro unui medic rezident din Iași. Sabina Dorofte a fost diagnosticată cu tumoră cerebrală și are nevoie de ajutor pentru intervenţiile medicale extreme de costisitoare. Cum să mai spui că nu există miracole de Crăciun?

L-a vegheat pe prof. univ dr. Marin Burlea

Daniel Rusu este și unul dintre medicii care l-au vegheat pe prof. univ dr. Marin Burlea, supranumit „Îngerul Copiilor”, până în ultimele clipe de viață. Renumitul pediatru ieșean, care a tratat în cariera sa peste 500.000 de copii, s-a stins din viață pe 26 octombrie 2018, la Institutul Regional de Oncologie Iași, la doar două săptămâni după încheierea evenimentului său de suflet, Conferința „Zilele Pediatriei Ieșene”, al cărei președinte a fost. „Când a ajuns la spital, a fost anunțat că trebuie intubat. Nu-și făcea griji pentru el, încerca s-o încurajeze pe o pacientă care era într-o situație mai gravă. Am pierdut un medic de mare valoare, mă bucur că am avut privilegiul să-l cunosc și să stau în preajma sa. Am învățat enorm de la el”, a povestit dr. Daniel Rusu, imediat după moartea profesorulu Burlea, șeful Secției de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași și președintele Societății Române de Pediatrie.

De altfel, la orice congres științific, prof. dr. Marin Burlea spunea: „Un medic care nu are un maestru, un om cu experiență profesională și cu experiență de viață, se numește autodidact și, oricât de mult ar citi și studia, performanțele sale vor fi medii sau mediocre. Apoi, în medicină trebuie să ai îndoieli. Un medic care nu are îndoieli și crede că emite pacientului judecăți cu valoare absolută este un om terminat și nu mai poate evolua. Se transformă într-un pericol pentru pacient”.

Ca și tânărul medic anestezist, și dr. Burlea a avut șansa să profeseze în străinătate, însă a preferat să rămână în țară.

„În 1990 mi s-a oferit posibilitatea de a lucra într-un spital dintr-o suburbie din Paris, secția pediatrie generală. Nu am pus factorul material pe primul plan, m-am gândit că voi avea un alt nivel la care voi lucra, însă am hotărât să rămân. Ca medic trebuie să muncești enorm, să investești mult timp pentru un confort mediu. Nu regret nimic. A trăi în trecut e un consum psihic illogic, care nu te ajută”, spunea medicul care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în spital, printre micuții săi pacienți. Articol preluat din Evenimentul zilei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *