Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru, despre cei mai mari dușmani ai memoriei

Când trebuie să ne îngrijorăm dacă uităm tot mai des cheia în ușă, căutăm telefonul deși vorbim la el, uităm numele unor persoane pe care le știm de multă vreme.

shop.libertatea.ro

-Care sunt cauzele uitarii, mai ales la persoanele tinere?

-La persoanele tinere nu putem vorbi de probleme de memorie de ordin patologic. În general, tinerii au probleme de memorie din cauza stresului cotidian sau în contextul deficitului de atenție, un factor important fiind programul foarte încărcat. De asemenea, pot exista probleme de memorie prin neantrenarea acesteia, cel mai mare dușman fiind, în mare parte, progresul tehnologic care ne afectează capacitatea de a memora.

-De la ce vârstă începe degradarea memoriei?

farmec.ro - Livrăm frumusețe!

Este greu de spus când începe exact depopularea neuronală, mai ales că există o multitudine de factori care se pot potența reciproc. Studiile privind prevalența bolii Alzheimer în Europa au arătat o incidență de 4,4 % la vârsta de 65 de ani pentru a atinge 9,7% la 70 de ani. Pe de altă parte, Alzheimer a decoperit pentru prima dată boala în 1907, la o femeie de 51 de ani.

-Când trebuie să se îngrijoreze o persoană care uită, tot mai des, cheia în ușă, lasă aragazul aprins, caută telefonul în timp ce vorbește la telefon, își amintește cu greu numele unei persoane din fața sa, deși o știe de multă vreme?

elefant.ro

-Persoanele afectate de o formă de demență realizează, în general, mai târziu că au o problemă, iar odată cu agravarea bolii, acestea nici nu o mai conștientizează. De obicei, persoanele din anturaj se sesizeaza prima dată și se adresează specialistului în faza în care bolnavul reprezintă deja un potențial pericol atât pentru el, cât și pentru cei din jur.

-Când se poate vorbi despre un debut al demenței senile?

-Nu putem vorbi de un moment exact al debutului demenței senile. Acesta este un fenomen insidios, cu manifestări fruste la început și greu de sesizat de persoana în cauză. Alteori, primele simptome sunt puse pe seama oboselii cronice sau ai altor factori din viața cotidiană. În demențele vasculare, debutul poate fi brusc, asociat, eventual, cu un accident ischemic cerebral (chiar și tranzitor). Ca manifestări inițiale se pot decela urmatoarele: în primul rând, pierderea memoriei, apoi dezorientare temporo-spațială, dificultăți în efectuarea activităților zilnice, alterarea limbajului.

-Lapsusurile sporadice ar trebui să ne îngrijoreze?

Depinde foarte mult la ce vârstă apar acestea și contextul lor. Dacă apar la un tânăr de 25 de ani, acestea se vor corecta spontan prin simpla schimbare a unor comportamente sau obișnuințe. Uneori, uitarea poate să apară pe fondul unui sindrom depresiv. Trebuie subliniat că tulburările de memorie sunt întâlnite în multe boli psihiatrice, chiar ca mecanism de autoapărare. În final, pot să spun că dacă lapsusurile sporadice se manifestă la o vârstă care depășește 50 de ani, persoana în cauză ar trebui să se adreseze unui specialist, pentru că dacă demența este diagnosticată într-o fază precoce, medicația actuală poate încetini în mod semnificativ evoluția bolii.

-Jocurile, cititul, învățarea unei limbi străine antrenează memoria? Se spune că cel mai periculos e să lași mintea să lenevească.

-Cultura e un factor protectiv premorbid. Bătrânii ar trebui să continuie să își antreneze atât memoria veche (parcurgerea albumelor foto, calendare mari și ușor de văzut, povești din tinerețe…..adică terapia reminescențelor) cât mai ales să continuie să acumuleze informații noi. Reîncălzirea periodică a sistemului cerebral (circuite) care asigură învățarea, păstrarea persoanei în societate în ceea ce privește viața afectivă și informațională, toate acestea constituie factori protectivi. Printre factorii de risc identificați în debutul și evoluția diferitelor tipuri de demențe sunt: fumatul, alcoolul (chiar și în cantitate moderată), hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, obezitatea, accidentele vasculare, diabetul zaharat. Așa cum probabil ați remarcat, există o puternică asociere între factorii de risc cardiovasculari și cei pentru demențe. În concluzie, pentru a diminua șansele de a ne îmbolnăvi de demență, este necesar să eliminăm acești factori de risc. Putem preveni apariția bolii și prin încluderea în dieta noastră a unor alimente care au proprietatea de a reduce riscul de apariție a demenței. Consumul crescut de antioxidanți naturali, vitaminele C și E, consumul de grăsimi nesaturate , consumul de pește, toate au efect protector împotriva demenței.

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *