MINDFULNESS. „Dacă mintea noastră este pașnică, vom fi fericiți tot timpul”

Practica MINDFULNESS este folosită  pentru a reduce simptomele depresiei, stresul, anxietatea și poate aduce numeroase beneficii terapeutice  persoanelor cu psihoze și, de asemenea,  poate fi o strategie preventivă  pentru stoparea problemelor de sănătate mentală.

MINDFULNESS  înseamnă a menține o conștientizare instantanee  a gândurilor, sentimentelor, senzațiilor noastre corporale și a mediului înconjurător. De asemenea,  implică și acceptarea, adică ne acordăm atenție gândurilor și sentimentelor fără a le judeca, fără a crede că există un mod corect sau greșit de a gândi sau a simți, într-un anumit moment. Tema a fost prezentată la Conferința Europeană de Psihiatrie și Sănătate Mintală „Galatia 2018” de medicul psihiatru Adela Bârzu și de Magdalena Cuciureanu, medic specialist în Farmacologie clinică.

Această practică inovativă este un proces psihologic  de a atrage atenția asupra experiențelor  care se petrec în momentul prezent și care pot fi dezvoltate prin meditație – yoga și alte tehnici de relaxare mentală. Conceptul este utilizat pentru a dezvolta auto-cunoașterea și înțelepciunea individului.

Meditația,  ca practică, atrage atenția  asupra senzațiilor de respirație și  nu se încearcă să se controleze respirația, ci conștientizarea procesului /ritmului natural al respirației. Deși își are rădăcinile în meditația budistă, o practică seculară de MINDFULNESS  a intrat  în mainstreaniul american,  în ultimii ani, în mare parte  prin munca  lui JON KABAT ZINN și a programului său de reducere a stresului bazat pe atenție.

JON KABAT ZINN – creatorul programului de reducere a stresului (MBSR), bazat pe cercetare,  explică modul  prin care atenția luminează  anumite părți ale creierului, care nu sunt activate  în mod normal  atunci  când alergăm fără minte,  pe pilotul automat.

Pentru a înțelege valoarea atenției  în a ne ajuta să ne dorim să fim fericiți și fără probleme cauzate de minte, cum ar fi stresul , anxietatea și mânia, trebuie să ne întrebăm mai întâi:

Care este adevărata sursă de fericire?

Adevărata sursă de fericire este reprezentată  de pacea interioară. Dacă mintea noastră este pașnică, vom fi fericiți tot timpul, indiferent de condițiile externe, dar dacă este deranjată sau tulburată,  în vreun fel, nu vom fi niciodată fericiți, indiferent  cât de bune sunt condițiile noastre externe.

Factorii externi ne pot face fericiți doar dacă mintea noastră este liniștită. Putem înțelege  acest lucru  prin experiența proprie. De exemplu, ne putem afla  în cele mai frumoase împrejurimi sau locuri exotice,  ferite  de tumultul și zgomotul orașelor, și să dispunem  de tot ceea ce este nevoie. Dacă în mintea noastră există o supărare,  orice formă de fericire dispare…

Acest lucru este cauzat de  faptul că furia ne-a distrus pacea interioară.

Dacă ne dorim fericire adevărată, de lungă durată, trebuie să dezvoltăm o experiență specială de pace interioară.

Singură modalitate de a face acest lucru este să ne pregătim mintea,  prin practică spirituală, să reducem treptat și să eliminăm stările noastre negative și tulburate și    să le înlocuim cu stări pozitive și relaxate.

Unii oameni de știință au constatat, recent, că un program terapeutic  de opt săptămâni de MINDFULNESS, care implica  cursuri de zi cu zi, poate ajuta ca  moleculele inflamatorii și hormonii de stres, valorile lor, să fie mai mici cu aproximativ 15%.

Dr. Adela Bârzu este absolventă a Facultății de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Iași, actualmente fiind medic rezident psihiatru, activitate desfășurată în cadrul Institutului de Psihiatrie Socola.

Dr. Magdalena Cuciureanu este absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, este Șef de Lucrări la Disciplina Farmacologie, Farmacologie clinică şi algeziologie din cadrul acestei Universități. Din anul 2009 este medic specialist în Farmacologie clinică și absolventă a Masterului Bazele Nutriţiei Clinice. A publicat numeroase lucrări științifice pe temele sale de interes și cercetare – interacțiunile medicamentoase, cationii, stresul, sindromul de stres postraumatic, eicosanoizii, suplimentele alimentare, homeopatia și medicina complementară și alternativă.