Ceaiul are secretele lui, de la alegerea frunzelor până la infuzare
Ceaiul poate face parte dintr-o alimentație echilibrată, iar prepararea lui acasă permite controlul ingredientelor și al cantității de zahăr adăugate. Spre deosebire de unele băuturi cumpărate din cafenele sau din magazine, ceaiul preparat simplu nu are nevoie de îndulcitori sau de alte adaosuri pentru a-și păstra aroma.
Modul de preparare, timpul de infuzare și tipul de frunze folosite influențează gustul băuturii și cantitatea de compuși care ajung în ceașcă.
Etapele preparării ceaiului
Prepararea ceaiului presupune câțiva pași simpli, dar respectarea lor ajută la obținerea unei infuzii cu aroma dorită.
1. Încălzirea apei
Apa de la robinet poate fi folosită pentru prepararea ceaiului, dacă nu este dedurizată sau tratată printr-un proces care îi modifică semnificativ compoziția. Apa se aduce la fierbere pe aragaz sau în cuptorul cu microunde, apoi se lasă să se răcească timp de două-trei minute.
Temperatura potrivită poate varia în funcție de tipul de ceai. Unele sortimente, în special cele verzi și albe, pot avea un gust mai plăcut dacă sunt preparate cu apă mai puțin fierbinte.
2. Adăugarea frunzelor de ceai
Apa se toarnă într-un ceainic sau într-un recipient din sticlă, porțelan ori ceramică. Frunzele de ceai pot fi adăugate direct în apă sau pot fi puse într-un infuzor.
În cazul pliculețelor de ceai ori al bilelor de infuzie, este important să existe suficient spațiu pentru ca frunzele să se hidrateze și să își elibereze aroma.
Pentru frunzele de ceai vrac, o cantitate orientativă este de o linguriță la aproximativ 170 ml de apă. În cazul ceaiurilor ambalate, se recomandă respectarea instrucțiunilor de pe etichetă.
4. Respectarea timpului de infuzare
Frunzele se lasă în apă timp de trei până la cinci minute. O infuzare mai lungă poate intensifica gustul, dar poate face băutura mai amară sau mai astringentă, în funcție de sortiment.
Timpul poate fi ajustat în funcție de preferințe și de recomandările producătorului.
5. Strecurarea ceaiului
După încheierea infuzării, frunzele se îndepărtează cu ajutorul unei strecurători cu ochiuri fine. Ceaiul poate fi consumat cald sau poate fi lăsat să se răcească pentru a fi servit cu gheață.
Ceai preparat la rece
Ceaiul poate fi preparat și fără apă fierbinte, printr-o metodă numită infuzare la rece. Frunzele sau pliculețele se adaugă într-un recipient cu apă rece, care se acoperă și se păstrează la frigider până când băutura capătă aroma dorită.
Această metodă nu trebuie confundată cu prepararea ceaiului la soare. Lăsarea unui recipient cu apă și pliculețe de ceai în lumina directă a soarelui, timp de patru până la șase ore, nu garantează o temperatură suficient de ridicată pentru eliminarea microorganismelor. Pentru siguranță, este preferabilă infuzarea la rece în frigider sau prepararea cu apă fierbinte, urmată de răcirea băuturii.
Ce diferențe există între ceaiul alb, verde și negru
Ceaiul alb, verde și negru provin din aceeași plantă, Camellia sinensis. Diferențele dintre ele sunt date în principal de modul în care sunt prelucrate frunzele după recoltare. Aceste procese influențează culoarea, aroma și compoziția băuturii.
Ceaiul alb este obținut din muguri tineri și frunze tinere de ceai, care sunt supuse unei prelucrări minime, urmate de uscare. Conține catechine, compuși din categoria polifenolilor, studiați pentru proprietățile lor antioxidante.
Ceaiul verde este obținut din frunze proaspăt culese, încălzite prin aburire sau alte metode pentru a opri oxidarea. Astfel, frunzele își păstrează culoarea verde. Printre polifenolii specifici se numără epigalocatechin galatul (EGCG), un compus studiat pentru efectele sale antioxidante și antiinflamatoare.
Ceaiul negru este obținut prin oxidarea frunzelor, proces care le modifică atât culoarea, cât și aroma. În timpul prelucrării, o parte dintre catechine se transformă în alți polifenoli, precum teaflavinele și tearubiginele.
Ce substanțe conține ceaiul și ce beneficii pot avea
Ceaiul tradițional conține cafeină, însă cantitatea este, în general, mai mică decât cea din cafea. Nivelul variază în funcție de sortiment, cantitatea de frunze folosită și timpul de infuzare. Ceaiurile din plante nu provin din planta Camellia sinensis și, de regulă, nu conțin cafeină.
Un alt grup important de substanțe din ceai este reprezentat de polifenoli, compuși vegetali cu proprietăți antioxidante. Aceștia pot contribui la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Catechinele se găsesc în special în ceaiul verde, în timp ce ceaiul negru conține și alte categorii de polifenoli, formate în timpul oxidării frunzelor.
Cercetările au analizat posibilele legături dintre consumul de ceai și riscul unor afecțiuni cronice. Unele studii observaționale au asociat consumul regulat de ceai cu un risc mai redus de boli cardiovasculare și diabet de tip 2. Totuși, aceste rezultate nu demonstrează că băutura previne în mod direct apariția bolilor.
În cazul cancerului, rezultatele cercetărilor la oameni sunt neconcludente. Deși anumite substanțe din ceai au demonstrat efecte asupra celulelor canceroase în studii de laborator și pe animale, nu există suficiente dovezi pentru a afirma că ceaiul previne sau tratează cancerul.
Zahărul și ceilalți aditivi pot schimba compoziția băuturii
Ceaiul simplu are un conținut caloric redus. Adăugarea zahărului, siropurilor sau a altor îndulcitori crește însă aportul caloric și cantitatea de zaharuri consumate.
Unele băuturi pe bază de ceai comercializate în cafenele pot conține cantități mari de zahăr adăugat. De exemplu, anumite sortimente pot ajunge la peste 42 de grame de zahăr într-o porție.
Ghidul dietetic pentru americani 2020-2025 recomandă ca zaharurile adăugate să reprezinte mai puțin de 10% din totalul caloriilor zilnice.
Pentru intensificarea aromei, se poate adăuga lămâie, fără a fi nevoie de zahăr. Laptele și alte ingrediente pot modifica, la rândul lor, compoziția băuturii.
Cât ceai poate fi consumat zilnic
Nu există o recomandare universală privind numărul de cești de ceai care ar trebui consumate zilnic. Cantitatea potrivită depinde de tipul de ceai, de conținutul de cafeină și de sensibilitatea fiecărei persoane la acest stimulant.
Consumul a două până la patru cești de ceai verde, negru sau oolong pe zi este menționat în unele recomandări bazate pe cercetări privind posibilele beneficii ale băuturii. Totuși, toleranța la cafeină diferă, iar consumul acesteia poate influența somnul sau ritmul cardiac la persoanele sensibile.
De asemenea, ceaiul nu ar trebui consumat la temperaturi foarte ridicate. Băuturile consumate la peste 65 de grade Celsius au fost asociate cu un risc crescut de cancer esofagian, potrivit evaluărilor Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului.
