Orele meselor pot conta la fel de mult ca alimentele din farfurie

Orele meselor pot conta la fel de mult ca alimentele din farfurie

Nu doar alimentele din farfurie ar putea conta pentru sănătate, ci și momentul în care sunt consumate. Un studiu amplu realizat pe peste 31.000 de adulți din Statele Unite a identificat asocieri între orele la care participanții luau prima și ultima masă a zilei și riscul de mortalitate. Persoanele care mâncau pentru prima dată după prânz sau consumau alimente după miezul nopții au prezentat riscuri mai mari de deces, comparativ cu cele care aveau un program alimentar mai devreme. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele nu demonstrează o relație de cauzalitate.

Studiul, publicat în revista European Journal of Clinical Nutrition, aduce în atenție importanța momentului meselor și posibila legătură dintre programul alimentar, ritmurile circadiene și sănătatea metabolică.

Peste 31.000 de adulți, incluși în analiza privind orele meselor

Cercetătorii au analizat datele a 31.044 de adulți cu vârsta de cel puțin 40 de ani, participanți la Sondajul Național de Sănătate și Nutriție din Statele Unite (NHANES), colectate în perioada 1999–2018.

Participanții au raportat alimentele și băuturile consumate în ultimele 24 de ore, precum și ora la care au consumat fiecare produs. Pentru analiză, cercetătorii au definit drept prima masă a zilei orice aliment sau băutură cu aport caloric consumată după ora 4:00 dimineața. Prin urmare, aceasta nu corespundea neapărat micului dejun în sensul obișnuit al termenului.

Ultimul aliment sau ultima băutură cu aport caloric a fost considerată ultima masă a zilei, iar intervalul dintre prima și ultima masă a reprezentat fereastra zilnică de alimentație. Datele au fost corelate cu informațiile privind decesele înregistrate până la sfârșitul anului 2019.

În perioada mediană de urmărire de 8,6 ani, au fost înregistrate 7.129 de decese, dintre care 2.259 au avut cauze cardiovasculare.

Analiza a luat în calcul mai mulți factori care ar putea influența rezultatele, printre care vârsta, fumatul, activitatea fizică, calitatea alimentației, indicele de masă corporală, aportul energetic, venitul și bolile preexistente.

Prima masă luată mai târziu, asociată cu un risc mai mare de deces

Unul dintre rezultatele observate a fost legătura dintre ora primei mese și mortalitate. Pe măsură ce momentul primei mese se deplasa mai târziu în cursul zilei, creștea și riscul de deces asociat, comparativ cu persoanele care mâncau între orele 7:00 și 8:00 dimineața.

Astfel, prima masă consumată între orele 8:00 și 10:00 a fost asociată cu un risc de mortalitate din toate cauzele cu 10% mai mare. Pentru intervalul 10:00–12:00, diferența a ajuns la 19%, iar pentru persoanele care mâncau pentru prima dată după prânz, la 29%.

Asocierile au fost observate și în cazul mortalității cardiovasculare. Prima masă luată după ora 12:00 a fost asociată cu un risc de deces cardiovascular cu 46% mai mare decât în cazul persoanelor care mâncau între orele 7:00 și 8:00.

Cercetătorii au estimat, de asemenea, că la vârsta de 50 de ani, persoanele din grupul care lua prima masă după prânz aveau o speranță de viață cu 2,46 ani mai scurtă, în medie, comparativ cu cele din grupul de referință.

Mâncatul după miezul nopții, asociat cu un risc mai mare de mortalitate

În cazul ultimei mese a zilei, rezultatele au avut un tipar diferit. Relația dintre ora la care se încheia alimentația și mortalitate a avut forma literei U, ceea ce înseamnă că atât mesele încheiate foarte devreme, cât și cele consumate foarte târziu au fost asociate cu un risc mai mare.

Comparativ cu persoanele care își încheiau alimentația între orele 19:00 și 20:00, cele care terminau de mâncat înainte de ora 19:00 aveau un risc de mortalitate din toate cauzele cu 13% mai mare.

O asociere mai pronunțată a fost observată în cazul persoanelor care consumau alimente după miezul nopții. În acest grup, riscul de deces din orice cauză era cu 27% mai mare. La vârsta de 50 de ani, speranța de viață estimată era cu 2,35 ani mai scurtă decât în grupul de referință.

Cel mai mic risc estimat în analiză a fost înregistrat în jurul orei 20:00.

Autorul principal al studiului, Zhilei Shan, specialist în nutriție la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong, a atras însă atenția că acest rezultat nu înseamnă că intervalul 19:00–20:00 reprezintă ora ideală pentru cină pentru toată lumea.

De altfel, persoanele care terminau de mâncat între orele 20:00 și miezul nopții nu au prezentat un risc de mortalitate semnificativ mai mare decât cele care își încheiau masa între 19:00 și 20:00.

Ritmul circadian ar putea explica o parte dintre asocieri

Potrivit cercetătorului Zhilei Shan, mesele consumate foarte târziu pot perturba ritmurile circadiene și procesele metabolice. În schimb, încheierea alimentației la o oră neobișnuit de timpurie ar putea reflecta un program zilnic rigid, existența unei boli sau un aport energetic redus.

Cercetătorii au observat că persoanele care mâncau mai devreme erau, în general, mai în vârstă, aveau un număr mai mic de mese și prezentau mai frecvent boli preexistente. Prin urmare, ora ultimei mese ar putea reflecta și alte probleme de sănătate, nu doar obiceiurile alimentare.

„Momentul mesei este un indiciu important pentru ritmurile circadiene periferice”, a explicat Shan.

Acesta a arătat că prima masă consumată târziu sau alimentația în timpul nopții ar putea contribui la dezechilibre circadiene și metabolice, inclusiv la modificări ale metabolismului lipidelor și glucozei.

Cercetările efectuate pe animale au indicat mai multe mecanisme posibile prin care programul alimentar ar putea influența sănătatea. Printre acestea se numără creșterea în greutate, acumularea de grăsime la nivelul ficatului, perturbarea ceasurilor biologice din organele aflate în afara creierului și modificarea absorbției grăsimilor.

Rămâne însă de stabilit dacă aceste mecanisme explică și asocierile dintre orele meselor și mortalitatea observate la oameni.

O analiză din 2026 a unor studii randomizate a arătat că intervalele de alimentație care se încheiau mai devreme în cursul zilei erau asociate cu îmbunătățiri mai mari ale unor indicatori metabolici, comparativ cu intervalele mai târzii. Studiile respective au evaluat însă parametri precum glicemia și greutatea corporală, nu durata vieții.

Durata intervalului de alimentație nu a avut aceeași asociere pentru toți participanții

Cercetătorii au analizat și durata intervalului dintre prima și ultima masă a zilei. Rezultatele nu au indicat o asociere constantă între această durată și mortalitate în întregul grup studiat.

Relația varia în funcție de ora la care începea alimentația. Acest rezultat sugerează că evaluarea exclusivă a numărului de ore în care o persoană mănâncă sau postește ar putea să nu surprindă toate aspectele relevante ale programului alimentar.

Prin urmare, momentul primei mese și cel al ultimei mese trebuie analizate și în raport cu restul rutinei zilnice, nu doar prin prisma duratei ferestrei de alimentație.

Este posibilă și o relație de cauzalitate inversă: mesele consumate târziu ar putea fi consecința sau un indicator al unei stări de sănătate precare, al tulburărilor de somn, al muncii în ture ori al unor condiții socioeconomice dificile.

Un studiu anterior realizat pe adulți în vârstă a observat, de asemenea, că ora micului dejun tindea să se deplaseze mai târziu pe măsură ce se acumulau problemele de sănătate.

„Prin urmare, alimentația ulterioară ar trebui interpretată ca un potențial marker de risc și, eventual, ca un comportament modificabil, mai degrabă decât ca o dovadă definitivă a unui efect cauzal direct”, a precizat Zhilei Shan.

Cercetătorul a avertizat că rezultatele nu justifică schimbări extreme ale programului alimentar. Recomandarea sa este menținerea unor rutine regulate de alimentație și somn, evitarea amânării frecvente a primei mese până foarte târziu în cursul zilei și limitarea consumului repetat de alimente în timpul nopții, cu atenție în continuare la calitatea generală a alimentației și la stilul de viață.

Stefan Predescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *