Dieta nordică, o alternativă la modelul mediteranean

Dieta mediteraneană este cunoscută pentru asocierea sa cu o sănătate mai bună, însă un alt model alimentar european atrage atenția cercetătorilor prin posibilele efecte asupra longevității. Dieta nordică, inspirată din obiceiurile alimentare tradiționale ale Danemarcei, Finlandei, Islandei, Norvegiei și Suediei, a fost asociată cu un risc mai mic de deces într-o analiză care a urmărit estimarea efectelor alimentației pe parcursul a 24 de ani.

Studiul, realizat de cercetători din Danemarca și publicat în The American Journal of Clinical Nutrition, a analizat datele a peste 64.000 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată din Suedia. Rezultatele sugerează că respectarea unui model alimentar nordic sănătos ar putea avea beneficii pe termen lung.

Ce alimente caracterizează dieta nordică

Dieta nordică pune accentul pe alimente de origine vegetală, cereale integrale, pește și produse locale, adaptate tradițiilor și condițiilor climatice din nordul Europei. Din acest punct de vedere, are numeroase elemente comune cu dieta mediteraneană, dar folosește ingrediente diferite, disponibile în mod obișnuit în regiunea nordică.

Printre alimentele caracteristice se numără peștele gras, legumele din familia verzei, rădăcinoasele, fructele de pădure, merele și perele. Ovăzul și secara ocupă un loc important în alimentație, iar uleiul de rapiță este preferat în locul untului și poate înlocui alte surse de grăsimi în prepararea mâncărurilor.

Spre deosebire de modelul mediteranean, asociat frecvent cu uleiul de măsline, citricele și anumite cereale, dieta nordică valorifică mai ales alimentele cultivate sau produse în regiunea de nord a Europei.

Ce arată studiul despre dietă și riscul de deces

Pentru a estima efectele alimentației pe termen lung, cercetătorii au folosit o metodă statistică prin care au simulat un studiu clinic ipotetic. Au comparat respectarea unei diete nordice sănătoase cu recomandările nutriționale nordice generale și cu un scenariu fără intervenție alimentară.

Potrivit estimărilor prezentate în analiza publicată, dieta nordică sănătoasă a fost asociată cu un risc de mortalitate din toate cauzele cu aproximativ 4% mai mic decât cel estimat în cazul respectării recomandărilor nutriționale nordice generale. Comparativ cu scenariul fără intervenție alimentară, diferența estimată a fost de aproximativ 6%.

Aceste rezultate se referă la estimări statistice pentru o perioadă de 24 de ani, nu la o reducere a mortalității demonstrată într-un studiu clinic desfășurat efectiv timp de două decenii. Participanții nu au fost repartizați aleatoriu să urmeze diete diferite pe întreaga perioadă, iar concluziile depind de ipotezele folosite în model.

În aceeași analiză, cercetătorii nu au identificat o reducere clară a riscului de evenimente hepatice grave în cazul dietei nordice sănătoase, comparativ cu recomandările nutriționale nordice din 2023. Prin urmare, rezultatele privind mortalitatea și cele referitoare la complicațiile hepatice trebuie interpretate separat.

Legătura cu cercetările despre sănătatea ficatului și diabet

Posibilele beneficii ale dietei nordice sunt susținute și de cercetări care au evaluat efectele acestui model alimentar asupra metabolismului și sănătății ficatului.

Într-un studiu randomizat controlat realizat pe adulți suedezi cu prediabet sau diabet zaharat de tip 2, participanții au adoptat un regim alimentar care includea pâine și terci de secară, ulei de rapiță, mere, fructe de pădure, varză și pește gras, precum somonul. Unele dintre aceste schimbări au presupus înlocuirea pâinii albe și a pastelor cu variante din secară și folosirea uleiului de rapiță în locul untului.

Rezultatele au indicat îmbunătățiri ale mai multor parametri metabolici, inclusiv reducerea grăsimii hepatice, ameliorarea markerilor enzimelor hepatice și ai lipidelor din sânge, precum și îmbunătățirea controlului glicemiei și reducerea greutății corporale.

Ulf Risérus, autorul principal al acestui studiu, de la Universitatea Uppsala din Suedia, a declarat că, în rândul participanților cu diabet, cantitatea de grăsime din ficat a scăzut cu puțin peste 20%, iar controlul glicemiei s-a îmbunătățit pe parcursul unui an.

Cercetătorul a mai precizat că peste jumătate dintre participanți au înregistrat remisia steatozei hepatice. Aceste rezultate sunt relevante pentru persoanele cu diabet de tip 2 și steatoză hepatică, însă efectele observate într-un studiu de intervenție nu demonstrează automat că dieta reduce mortalitatea pe termen lung.

Ce spun cercetările anterioare despre dieta nordică

Rezultatele noii analize se înscriu într-un corp de cercetare care a examinat legătura dintre alimentația nordică și mortalitate. O analiză sistematică publicată în 2025 a identificat asocieri între o aderență mai mare la acest model alimentar și riscuri mai mici de mortalitate din toate cauzele, de cauză cardiovasculară și prin cancer, în comparație cu o aderență redusă.

Există însă mai puține date despre efectele pe termen lung ale dietei nordice decât despre cele ale dietei mediteraneene. În plus, studiile folosesc metode și criterii diferite pentru a defini alimentația sănătoasă, ceea ce impune prudență în compararea rezultatelor.

Michael Fridén, autorul principal al noii analize, de la Universitatea Aarhus din Danemarca, consideră că există motive pentru a investiga în continuare efectele alimentelor tradiționale nordice, în special ale fructelor de pădure, grăsimilor nesaturate și fibrelor alimentare.

Dieta nordică și sustenabilitatea alimentară

Pe lângă posibilele efecte asupra sănătății, dieta nordică este discutată și din perspectiva impactului asupra mediului. Utilizarea alimentelor produse local poate susține agricultura și pescuitul din regiune și poate reduce, în anumite condiții, nevoia de transport pe distanțe mari.

Într-un articol publicat în The Conversation, Michael Friden, Christina C. Dahm și Daniel Borch Ibsen au arătat că acest model alimentar ar putea fi mai ușor de urmat pentru locuitorii din nordul Europei, deoarece multe dintre ingrediente fac deja parte din alimentația lor obișnuită.