Boala de inimă și stilul de viață. Recomandările unui cardiolog pentru alimentație și mișcare

După diagnosticul unei boli cardiovasculare, alimentația și activitatea fizică devin componente importante ale îngrijirii, alături de tratamentul prescris și controalele medicale. Alegerile alimentare potrivite pot contribui la scăderea în greutate, reducerea colesterolului și îmbunătățirea tensiunii arteriale.

„Este o schimbare majoră pentru mulți oameni”, a explicat dr. James Beckerman, cardiolog la Institutul de Inimă și Vasculară Providence din cadrul Centrului Medical St. Vincent din Portland, Oregon.

Fructele și legumele, baza alimentației

Fructele și legumele sunt bogate în nutrienți și au un conținut redus de grăsimi și calorii. Recomandarea prezentată de medic este de cel puțin patru porții pe zi. Diversificarea alimentelor și combinarea mai multor culori poate contribui la creșterea varietății de nutrienți din alimentație.

Printre exemple se numără broccoli și varza de Bruxelles, dovleceii și bananele, precum și ardeii și roșiile.

Cereale integrale și alimente bogate în fibre

Orezul brun, fulgii de ovăz și orzul sunt surse de cereale integrale. Acestea pot fi consumate ca atare sau prin alegerea unor produse care le conțin.

Cerealele integrale furnizează fibre, iar un aport adecvat de fibre poate contribui la reducerea colesterolului.

Peștele gras, de cel puțin două ori pe săptămână

Somonul și păstrăvul sunt pești bogați în acizi grași omega-3. Aceștia pot contribui la reducerea trigliceridelor și la încetinirea acumulării plăcii de aterom în artere. Acizii grași omega-3 sunt, de asemenea, asociați cu reducerea riscului de tulburări de ritm cardiac.

Recomandarea prezentată de medic pe webmd.com este consumul de pește de cel puțin două ori pe săptămână, inclusiv sub formă de conserve.

Reducerea cantității de sare

Un consum ridicat de sare poate crește tensiunea arterială și poate determina inima să depună un efort mai mare. Materialul recomandă limitarea consumului de sodiu la maximum 1.500 mg pe zi, echivalentul a aproximativ o jumătate de linguriță de sare.

Pentru aromatizarea alimentelor pot fi folosite alternative precum busuiocul, lămâia sau usturoiul.

Grăsimile nesaturate, în locul celor mai puțin sănătoase

Uleiul de măsline, de canola și de semințe de in reprezintă surse de grăsimi nesaturate. Pot fi folosite și uleiurile de nucă sau de semințe de struguri. Acestea conțin acizi grași nesaturați, care pot contribui la reducerea nivelului colesterolului LDL, cunoscut drept colesterolul „rău”.

Dieta mediteraneană și dieta DASH

Dieta mediteraneană pune accent pe fructe și legume, cereale integrale și pește și limitează consumul de carne roșie și zahăr.

Potrivit informațiilor prezentate de medi, acest tip de alimentație este asociat cu îmbunătățirea unor factori de risc cardiovascular, inclusiv nivelul crescut al trigliceridelor și inflamația. Respectarea unei astfel de alimentații a fost asociată și cu un risc mai redus de infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces de cauză cardiovasculară.

Dieta DASH, acronim pentru „Dietary Approaches to Stop Hypertension”, are la bază fructe și legume, cereale integrale, lactate cu conținut scăzut de grăsimi și nuci. Consumul de carne roșie și zahăr rafinat este limitat, iar dieta permite o cantitate mai mare decât varianta mediteraneană.

Dieta DASH poate contribui la reducerea hipertensiunii arteriale, ceea ce poate scădea riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Activitatea fizică rămâne importantă

Prezența unei boli cardiovasculare nu exclude activitatea fizică. Exercițiile regulate pot contribui la controlul tensiunii arteriale și al colesterolului și pot susține sănătatea cardiovasculară. Activitatea fizică poate avea, de asemenea, efecte benefice asupra stării de spirit și a nivelului de stres.

Înainte de începerea unui program de exerciții, este important ca persoana cu boală cardiovasculară să discute cu medicul despre eventualele limite privind activitatea fizică.

Recomandarea generală prezentată în material este de 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână. Printre opțiuni se numără mersul alert, ciclismul și înotul.

Antrenamentul de forță poate fi inclus în program de două ori pe săptămână, cu greutăți ușoare sau benzi de rezistență.

Atunci când timpul este limitat, activitatea fizică poate fi împărțită în sesiuni mai scurte, inclusiv antrenamente de aproximativ 15 minute. Alegerea unor activități plăcute poate facilita menținerea lor pe termen lung.

Exercițiile trebuie adaptate stării cardiovasculare

Un kinetoterapeut sau un antrenor poate contribui la alcătuirea unui program de exerciții adaptat. În anumite situații, medicul poate recomanda un program de recuperare cardiacă, în cadrul căruia activitatea fizică este introdusă și monitorizată în condiții de siguranță.

Începerea programului trebuie făcută gradual. Pentru unele persoane, o plimbare ușoară de 10 minute poate reprezenta primul pas, urmând ca durata și intensitatea exercițiilor să crească treptat.

În perioadele cu temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, activitatea fizică poate fi mutată în spații interioare, deoarece bolile cardiovasculare pot afecta capacitatea organismului de a se adapta la frig și căldură.

Medicul recomandă evitarea ridicării unor greutăți mari și a exercițiilor care presupun ținerea respirației, deoarece aceasta poate crește solicitarea asupra inimii.

Monitorizarea pulsului în timpul exercițiilor poate fi utilă, însă ritmul cardiac-țintă trebuie stabilit împreună cu medicul. Dacă pulsul crește prea mult, activitatea trebuie încetinită sau oprită.

Amețeala sau dificultățile de respirație reprezintă motive pentru întreruperea exercițiilor și evaluarea situației medicale. Pe măsură ce condiția fizică se îmbunătățește, nivelul de activitate poate fi crescut progresiv, în limitele recomandate de medic.