Carisma nu înseamnă doar să atragi atenția. Gestul simplu care poate apropia oamenii

Carisma nu înseamnă doar să atragi atenția. Gestul simplu care poate apropia oamenii

Carisma este asociată adesea cu siguranța de sine, spontaneitatea sau ușurința de a vorbi cu ceilalți. Donald Altman, psihoterapeut și expert internațional în mindfulness, propune însă o perspectivă diferită: apropierea dintre oameni poate începe printr-un gest simplu, acela de a observa punctele forte ale celuilalt și de a le recunoaște.

Potrivit acestuia, atenția acordată calităților unei persoane poate schimba felul în care este ascultată și poate crea un sentiment mai puternic de conexiune. În același timp, exercițiul poate scoate la lumină și puncte forte personale care sunt trecute cu vederea în viața de zi cu zi.

Punctele forte se ascund și în gesturile obișnuite

În cadrul atelierelor pe care le-a susținut în ultimii 10 ani, Donald Altman le-a cerut participanților să povestească despre obstacolele pe care au trebuit să le depășească pentru a putea ajunge la atelier.

Uneori, acestea erau lucruri aparent banale: găsirea unui interval liber în program, organizarea îngrijirii copiilor sau găsirea unei persoane care să aibă grijă de câine. Astfel de detalii pot scoate însă la iveală calități pe care oamenii nu le recunosc întotdeauna la propria persoană sau pe care au ajuns să le considere firești.

Același exercițiu poate fi aplicat unei activități aparent nesemnificative: citirea unui articol. Pentru ca o persoană să ajungă să citească un material, au existat probabil mai mulți pași. Poate și-a făcut timp pentru lectură, și-a pregătit o cafea sau o gustare, și-a găsit un loc liniștit ori și-a încheiat mai întâi alte activități.

Fiecare dintre aceste gesturi poate spune ceva despre punctele sale forte.

Curiozitatea, dorința de a învăța și inițiativa pot fi observate chiar din faptul că persoana a ales să citească un material nou. Îmbrăcarea, igiena personală și pregătirea pentru ziua respectivă pot presupune organizare, luarea deciziilor, grijă față de sine și planificare.

O pauză în care este savurată o cafea poate reprezenta, în aceeași logică, o formă de îngrijire personală și de apreciere a lucrurilor plăcute. Iar alegerea unui loc liniștit și a unui interval pentru lectură poate indica stabilirea unor limite și capacitatea de a acorda timp propriei persoane.

Chiar și un gest precum amintirea locului în care a fost pusă cana preferată implică memoria.

Observarea calităților schimbă felul în care sunt ascultați ceilalți

Pentru Donald Altman, exercițiul devine cu adevărat important atunci când este aplicat în relația cu alte persoane. În cadrul atelierelor sale, participanții sunt împărțiți în perechi și sunt invitați să povestească un episod obișnuit din viața lor. Persoana care ascultă nu trebuie să întrerupă, ci să fie atentă la punctele forte care apar în poveste.

După ce povestea este încheiată, ascultătorul îi spune celuilalt ce calități a identificat. „Cum a fost să întâlnești pe cineva prin prisma punctelor forte?”, este întrebarea pe care Altman le-o adresează participanților după exercițiu.

Experiența descrisă de psihoterapeut arată că simplul fapt de a observa calitățile unei alte persoane poate modifica atmosfera unei conversații și felul în care oamenii se raportează unii la ceilalți.

Oamenii se simt ascultați atunci când le sunt recunoscute calitățile

Observarea punctelor forte poate avea mai multe efecte asupra unei relații. În primul rând, persoana poate avea sentimentul că este ascultată și că ceea ce spune este important pentru interlocutor. În al doilea rând, recunoașterea calităților poate contribui la crearea unui sentiment de siguranță în relație.

Într-un astfel de context, oamenii pot fi mai puțin preocupați de faptul că sunt judecați și se pot simți mai liberi să se exprime într-un mod autentic.

De aceea, Altman consideră că identificarea punctelor forte poate deveni un instrument de conectare între oameni.

Cum pot fi observate punctele forte într-o conversație

Primul pas este stabilirea intenției de a observa calitățile celuilalt. În loc ca atenția să fie concentrată exclusiv asupra conținutului unei povești, pot fi urmărite și felul în care persoana reacționează, lucrurile pe care le-a făcut și resursele pe care le-a folosit pentru a depăși anumite situații.

Un al doilea pas este identificarea și numirea acestor calități. O poveste spusă cu umor poate indica simțul umorului. Grija acordată unei alte persoane poate scoate în evidență bunătatea și compasiunea. Respectarea unei responsabilități poate reflecta disciplină, iar capacitatea de a duce la bun sfârșit o sarcină poate indica perseverență și dezvoltarea unei anumite competențe.

Exercițiul poate începe chiar cu propria persoană. Observarea punctelor forte personale îi poate ajuta pe oameni să identifice calități pe care le folosesc zilnic fără să le acorde o atenție deosebită.

Recunoașterea punctelor forte poate deveni o formă de generozitate

După ce sunt observate, aceste calități pot fi împărtășite cu persoana în cauză. Nu este nevoie de un discurs complicat. Poate fi suficientă o observație simplă despre felul în care o anumită calitate a contribuit la o situație sau o întrebare despre modul în care acea abilitate a fost dobândită.

Un astfel de feedback poate determina persoana să vorbească mai mult despre propria experiență și să privească diferit lucrurile pe care le face în mod obișnuit.

Altman descrie împărtășirea punctelor forte ca pe o formă de altruism și generozitate. Recunoașterea unei calități reprezintă, în această perspectivă, un lucru oferit celuilalt fără să fie nevoie de o recompensă.

Practicată în mod constant, observarea punctelor forte poate schimba felul în care sunt purtate conversațiile și în care sunt privite relațiile. În loc să fie urmărite doar greșelile, slăbiciunile sau dificultățile unei persoane, atenția se poate îndrepta și către resursele, calitățile și capacitățile pe care aceasta le folosește în viața de zi cu zi. Pentru Altman, această schimbare de perspectivă poate contribui la o conectare mai ușoară cu ceilalți, inclusiv în cazul persoanelor care sunt mai timide sau care se simt mai puțin confortabil în situații sociale.

Ecaterina Dinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *