Locul de muncă toxic. Semnele care arată că mediul profesional afectează starea de bine

Un loc de muncă poate deveni toxic din mai multe motive, de la stresul excesiv și plictiseala persistentă până la relațiile dificile cu șefii, colegii sau clienții. Efectele unui astfel de mediu nu se limitează însă la timpul petrecut la serviciu și pot influența starea emoțională, somnul și sănătatea fizică.

Psihologul clinician Seth J. Gillihan a explicat, într-un articol publicat de WebMD, că este importantă diferențierea dintre un loc de muncă toxic și epuizarea profesională.

Loc de muncă toxic sau epuizare profesională

Epuizarea profesională apare atunci când stresul asociat muncii se acumulează, iar perioadele de recuperare nu sunt suficiente pentru refacerea organismului. Potrivit psihologului, odihna adecvată și schimbarea perspectivei asupra activității profesionale pot contribui la recuperare, astfel încât persoana să poată rămâne în același loc de muncă.

În cazul unui mediu profesional toxic, problema este legată însă de condițiile în care se desfășoară activitatea. Potrivit lui Seth J. Gillihan, timpul petrecut departe de serviciu nu este suficient pentru ca situația să devină tolerabilă pe termen lung, dacă factorii care generează toxicitatea rămân prezenți.

Psihologul a prezentat opt semne care pot indica faptul că un loc de muncă afectează negativ sănătatea mintală.

1. Emoțiile pozitive dispar în timpul programului de lucru

O persoană poate avea o stare emoțională bună în afara serviciului, dar să observe o schimbare evidentă odată ajunsă la locul de muncă.

Neliniștea, agitația sau oboseala emoțională pot deveni predominante pe durata programului. Chiar și atunci când colegii observă schimbarea și încearcă să o încurajeze, starea de bine poate fi dificil de recâștigat.

2. Weekendul este folosit aproape în întregime pentru recuperare

Starea psihică se poate deteriora progresiv pe parcursul săptămânii de lucru. Oboseala acumulată poate deveni atât de intensă încât zilele libere sunt percepute mai degrabă ca o perioadă necesară pentru recuperare decât ca timp destinat activităților plăcute.

În acest context, până când începe să apară senzația de refacere, se apropie deja momentul revenirii la serviciu.

3. Duminica seara apar stresul și iritabilitatea

La începutul weekendului, activitatea profesională poate fi mai ușor îndepărtată din gânduri. Pe măsură ce se apropie însă revenirea la serviciu, stresul poate reapărea.

Seara de duminică poate fi însoțită de iritabilitate, neliniște și dificultăți în a se bucura de timpul petrecut alături de familie sau prieteni.

4. Gândurile se concentrează permanent asupra pensionării

Un alt semn descris de psiholog este dorința persistentă de a scăpa definitiv de activitatea profesională.

În loc ca timpul liber să fie suficient pentru recuperare, gândurile se pot îndrepta către pensionare pentru multe persoane, independență financiară sau găsirea unei modalități de a renunța complet la muncă.

5. Somnul se deteriorează în zilele de lucru

Un mediu profesional stresant poate fi asociat și cu modificări ale somnului.

Unele persoane pot observa probleme în nopțile care urmează zilelor de lucru, în timp ce altele pot avea dificultăți de somn înaintea începerii unei noi săptămâni de muncă. Asocierea dintre stresul cronic și tulburările de somn este documentată în literatura medicală.

6. Apar mai frecvent probleme fizice

Stresul cronic poate avea efecte și asupra organismului. Cercetările au evidențiat legături între stresul persistent și funcționarea sistemului imunitar.

În cazul unui mediu profesional perceput ca toxic, unele persoane pot observa că se îmbolnăvesc mai des sau că recuperarea după anumite infecții durează mai mult.

7. Crește numărul zilelor de concediu sau de absență

Un alt semnal poate fi dorința tot mai frecventă de a lipsi de la serviciu, inclusiv în zilele în care nu există o problemă medicală evidentă.

Simplul gând al revenirii la locul de muncă poate deveni atât de dificil încât activitățile obișnuite dinaintea plecării, precum pregătirea și deplasarea către serviciu, ajung să fie asociate cu o stare accentuată de disconfort.

8. Personalitatea se schimbă în timpul programului

Potrivit psihologului, unul dintre cele mai importante semne poate fi schimbarea modului în care o persoană se percepe pe sine în timpul activității profesionale.

Un mediu de lucru nepotrivit poate fi asociat cu retragere socială, amărăciune, cinism sau o atitudine mai centrată pe propria persoană. Aceste schimbări pot depăși spațiul profesional și pot influența relațiile cu familia și persoanele apropiate.

Un loc de muncă plăcut nu este neapărat potrivit pentru orice persoană

Seth J. Gillihan a atras atenția și asupra unei alte situații: un loc de muncă poate fi plăcut și poate avea un mediu pozitiv, dar să nu fie potrivit pentru persoana care îl ocupă.

Lipsa oportunităților de a utiliza creativitatea, diferențele dintre valorile personale și cerințele postului sau nepotrivirea dintre stilul de lucru și programul profesional pot contribui la apariția unei stări persistente de nemulțumire: „Prin urmare, problema nu este întotdeauna legată de comportamentul colegilor sau al conducerii. Uneori, dificultatea poate apărea din lipsa unei potriviri între persoană și activitatea profesională”.

Psihologul a recomandat ca reacțiile emoționale și fizice asociate locului de muncă să fie luate în considerare și discutate cu persoane de încredere. În același timp, alegerea persoanei cu care sunt discutate aceste probleme poate fi importantă, deoarece un coleg care ar avea un interes ca persoana respectivă să rămână în companie poate oferi o perspectivă subiectivă.

Seth J. Gillihan a evidențiat necesitatea de a acorda atenție semnalelor transmise de minte și organism în legătură cu activitatea profesională.