Ambrozia și alergiile la copii. Medic pneumolog: „Polenul poate declanșa simptome de astm”

Alergia la polenul de ambrozie se poate manifesta în perioada iulie-octombrie, iar concentrațiile cele mai mari de polen sunt înregistrate, de regulă, de la mijlocul lunii august până în septembrie. Deși simptomele alergiei apar cel mai frecvent după mai mulți ani de expunere, sensibilizarea la alergenii de ambrozie poate începe chiar și la copiii cu vârsta sub un an. La copiii sensibilizați, expunerea la polen poate provoca nu doar rinită alergică, ci și simptome de astm.

Prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică din cadrul Clinicii de Pediatrie Bega Timișoara, a atras atenția asupra riscului pe care îl reprezintă sezonul ambroziei pentru copiii cu sensibilizare alergică.

„Chiar dacă, în general, simptomele alergiei la polenul de ambrozie se dezvoltă după mai mulți ani de expunere și sunt întâlnite, de obicei, în jurul vârstei de 4 ani, sensibilizarea IgE la alergeni poate apărea și la copiii cu vârste de la sub 1 an la 3 ani. Perioada cuprinsă între mijlocul lunii august și septembrie este cea în care polenul de ambrozie ajunge în cantități mari în aer”, a declarat medicul.

Un sezon lung de polenizare

Ambrozia poate elibera cantități foarte mari de polen în perioada de polenizare. Potrivit Compartimentului de Pneumologie Pediatrică – Clinica de Pediatrie Bega Timișoara, o singură plantă poate elibera până la un miliard de grăuncioare de polen în aer în timpul sezonului. Polenul poate fi transportat de vânt până la aproximativ trei kilometri distanță.

Din acest motiv, evitarea completă a expunerii este dificilă, în special în perioadele în care concentrația de polen este ridicată.

Pentru copiii sensibilizați, reacția alergică poate depăși simptomele nazale și oculare obișnuite. Strănutul, nasul înfundat, secrețiile nazale, înroșirea ochilor și lăcrimarea sunt manifestări frecvente ale rinitei alergice. Atunci când reacția alergică afectează și căile respiratorii inferioare, pot apărea însă tusea, respirația șuierătoare, senzația de lipsă de aer sau apăsarea în piept.

„Pentru copiii care au dezvoltat sensibilități, asta poate însemna mai mult decât strănut, nas înfundat, secreții nazale sau ochi roșii și lăcrimare. Atunci când reacția alergică afectează și căile respiratorii inferioare, pot apărea tusea, respirația șuierătoare, acel wheezing, senzația de lipsă de aer sau de apăsare în piept. Asta înseamnă că expunerea poate declanșa simptome de astm alergic. În același timp, la copiii care au deja un diagnostic de astm, ambrozia poate duce la pierderea controlului bolii și la apariția unor exacerbări”, a explicat Dr. Ioana Ciucă pentru news.ro.

Rinita alergică și astmul pot apărea împreună

Alergia la ambrozie nu înseamnă automat că un copil va dezvolta astm. Există însă o legătură importantă între rinita alergică și astm, cele două afecțiuni putând apărea concomitent.

De aceea, simptomele respiratorii care apar sau se accentuează în perioada polenizării ambroziei trebuie urmărite cu atenție. Tusea repetată, mai ales noaptea sau la efort, episoadele de respirație șuierătoare și dificultățile de respirație pot indica afectarea căilor respiratorii inferioare.

Un alt factor de risc pentru dezvoltarea astmului este dermatita atopică apărută în copilărie. Aceasta poate indica o predispoziție alergică și se poate înscrie în ceea ce medicii numesc „marș alergic”, în cadrul căruia manifestările alergice se pot succeda sau asocia, de la dermatita atopică la rinita alergică și, ulterior, posibil la astm.

„Trebuie spus că nu orice copil alergic la ambrozie va dezvolta astm. Există, însă, o legătură strânsă între rinita alergică și astm, cele două afecțiuni putând apărea împreună. De aceea, tusea repetată, în special noaptea sau la efort, episoadele de respirație șuierătoare ori dificultățile de respirație care apar sau se accentuează în perioada polenizării ambroziei nu trebuie ignorate. Un factor de risc pentru dezvoltarea astmului este și prezența dermatitei atopice în copilărie, care poate sugera predispoziția alergică a copilului, așa-numitul marș alergic continuând cu rinita alergică și posibil astm”, a declarat medicul.

Ce pot face părinții în zilele cu mult polen

În zilele în care concentrația de polen este ridicată, expunerea copilului poate fi redusă prin limitarea timpului petrecut în aer liber. După revenirea acasă, este recomandată schimbarea hainelor și spălarea feței și a părului.

Hainele și lenjeria nu ar trebui uscate în exterior în perioadele în care nivelul polenului este ridicat, deoarece particulele de polen se pot depune pe țesături și pot ajunge ulterior în contact cu copilul.

Este utilă și urmărirea calendarului polinic, astfel încât expunerea să fie redusă în perioadele și intervalele orare în care concentrația de polen este mai mare, în special în zilele călduroase.

Pentru copiii care au deja diagnosticul de astm, tratamentul recomandat de medic trebuie continuat și administrat corect pe întreaga perioadă indicată. Apariția unor simptome respiratorii noi sau accentuarea celor existente necesită reevaluare medicală și, dacă este necesar, adaptarea tratamentului.

Exacerbările de astm pot fi severe

În cazul astmului alergic, expunerea repetată la cantități mari de polen de ambrozie poate determina exacerbări. Uneori, acestea pot fi severe, cu agravarea rapidă a simptomelor și necesitatea administrării medicației de urgență sau chiar a prezentării la spital.

Riscul este mai mare în cazul copiilor al căror astm nu este bine controlat sau atunci când tratamentul recomandat nu este administrat corect.

Pentru părinți, este important ca simptomele respiratorii apărute în sezonul ambroziei să nu fie puse automat pe seama unei simple alergii. Tusea persistentă, respirația șuierătoare, senzația de lipsă de aer sau apăsarea în piept, mai ales atunci când apar repetat ori se agravează, necesită o evaluare medicală.