Regimul alimentar care a avut cele mai bune rezultate pentru sănătatea creierului

Alimentația joacă un rol important nu doar în sănătatea inimii, ci și în menținerea funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă. Un amplu studiu publicat în JAMA Neurology sugerează că persoanele care urmează dieta DASH au un risc semnificativ mai mic de declin cognitiv comparativ cu cele care adoptă alte modele alimentare considerate sănătoase.

Rezultatele provin dintr-o cercetare coordonată de specialiști ai Universității Harvard, care au comparat șase modele alimentare și efectele lor asupra sănătății creierului pe parcursul a trei decenii.

Dieta DASH a avut cele mai bune rezultate

Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) a fost dezvoltată în anii 1990 pentru prevenirea și controlul hipertensiunii arteriale și este recomandată de Asociația Americană a Inimii persoanelor cu hipertensiune sau cu risc cardiovascular crescut.

Planul alimentar pune accent pe consumul de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci, carne slabă și produse lactate cu conținut redus de grăsimi. În același timp, limitează aportul de sare, carne roșie, zahăr adăugat și alcool.

În ultimii ani, dieta DASH a fost asociată și cu beneficii cardiovasculare importante. Noul studiu sugerează că avantajele sale s-ar putea extinde și asupra sănătății creierului.

Peste 159.000 de participanți urmăriți timp de 30 de ani

Cercetarea a inclus 159.347 de participanți, care au fost monitorizați aproximativ 30 de ani.

La fiecare patru ani, aceștia au completat chestionare privind alimentația, iar cercetătorii au analizat cât de bine se încadrau obiceiurile alimentare în șase modele dietetice diferite.

Deși toate modelele alimentare evaluate au fost asociate cu beneficii cognitive, dieta DASH s-a remarcat prin cele mai bune rezultate.

Participanții care au respectat cel mai fidel acest model alimentar au avut un risc cu 41% mai mic de declin cognitiv subiectiv comparativ cu cei care au urmat cel mai puțin dieta DASH.

Prin comparație:

-indicele alimentației sănătoase pe bază de plante și indicele hiperinsulinemiei au fost asociate fiecare cu un risc cu 24% mai mic;
-Indicele Sănătății Planetare a fost asociat cu un risc cu 20% mai mic;
-modelul alimentar AHEI-2010, apropiat de dieta mediteraneană, cu un risc cu 16% mai mic.

Participanții au obținut rezultate mai bune și la testele cognitive

Beneficiile nu s-au limitat la percepția participanților asupra propriei memorii. Persoanele care au urmat cel mai strict dieta DASH au avut rezultate care corespundeau unei vârste cognitive cu aproximativ 0,76 ani mai tinere, comparativ cu cele care au respectat cel mai puțin acest regim alimentar.

În plus, la testele de memorie de lucru, performanțele lor au fost echivalente cu cele ale unor persoane cu 1,37 ani mai tinere, în medie.

Beneficiile au fost observate chiar și după zeci de ani

Autorii studiului arată că asocierea dintre dieta DASH și sănătatea cognitivă a rămas constantă pe parcursul întregii perioade de urmărire.

„Dieta DASH a fost asociată în mod constant cu riscul de declin cognitiv subiectiv chiar și atunci când a fost evaluată cu până la 26 de ani înainte de testările cognitive și a avut asocieri protectoare robuste la diferite vârste, în special la vârsta mijlocie (45-54 de ani)”, au scris autorii studiului.

Rezultatele sugerează că adoptarea unui stil alimentar sănătos încă din perioada adultă ar putea avea efecte benefice asupra funcțiilor cognitive la vârste înaintate.

Ce diferențiază dieta DASH de dieta mediteraneană

Atât dieta DASH, cât și dieta mediteraneană încurajează consumul de fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase.

Totuși, dieta DASH impune limite mai stricte privind aportul de sare și recomandă produse lactate cu conținut redus de grăsimi, în timp ce zahărul adăugat, alcoolul și carnea roșie trebuie consumate în cantități cât mai mici.

Rezultatele sunt în concordanță cu alte cercetări

Autorii amintesc că alte studii recente au evidențiat beneficiile dietei MIND, un model alimentar care combină principiile dietelor DASH și mediteraneene.

Persoanele care respectă acest tip de alimentație au prezentat un țesut cerebral mai sănătos în regiunile implicate în memorie, ceea ce susține ipoteza că alimentația poate influența riscul unor boli neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer și alte forme de demență.

Totuși, cercetătorii atrag atenția că studiul este observațional și evidențiază asocieri, nu o relație directă de cauzalitate. Confirmarea acestor efecte va necesita studii clinice controlate.

Schimbările mici sunt mai ușor de menținut

Autorul principal al studiului, epidemiologul Kjetil Bjornevik, recomandă adoptarea treptată a unor obiceiuri alimentare mai sănătoase.

„Ceea ce a fost încurajator a fost consecvența dintre diferitele modele alimentare, ceea ce sugerează că nu există o singură abordare corectă și că diferite strategii alimentare pot avea efecte benefice asupra sănătății cognitive”, a declarat acesta.

Specialistul a adăugat că, indiferent de modelul alimentar ales, rezultatele cercetării indică aceeași direcție: „Mai larg, orice model alimentar care pune accentul pe legume, pește și cereale integrale, limitând în același timp carnea roșie și procesată, alimentele prăjite și băuturile zaharoase, se aliniază cu ceea ce sugerează descoperirile noastre că ar putea fi benefic.”