Inimă grea. Emoțiile care influențează sănătatea cardiovasculară
Toată lumea trece uneori prin perioade de tristețe, melancolie sau lipsă de energie. Însă dacă aceste stări persistă săptămâni la rând și apar sentimente de neputință, inutilitate sau gol interior, este posibil să fie vorba despre depresie. La fel ca bolile cardiovasculare, depresia este foarte răspândită, iar nu de puține ori cele două se întâlnesc la același pacient.
Ceea ce mulți nu știu este că între ele există o legătură bidirecțională, explică dr. Stephanie Collier, director de educație în cadrul Diviziei de Psihiatrie Geriatrică de la Spitalul McLean, afiliat Harvard. „Un diagnostic de boală cardiacă poate declanșa un episod depresiv. Dar și invers, depresia poate face organismul mai vulnerabil la afecțiunile inimii”, spune ea.
O parte din suprapunere are legătură cu stilul de viață – sedentarismul și alimentația nesănătoasă. Corectarea acestor obiceiuri aduce beneficii atât pentru dispoziție, cât și pentru inimă. Alte modalități eficiente de a ușura povara depresiei includ terapia psihologică, fototerapia și, în unele cazuri, medicația.
O inimă „grea”
Depresia afectează întregul organism, nu doar creierul. La fel ca anxietatea și stresul, ea poate fi declanșată de evenimente de viață dificile. Creșterea hormonilor de stres duce la valori mai ridicate ale tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac. În plus, depresia pare să amplifice inflamația – un factor cheie în formarea plăcilor de colesterol din artere. Totodată, determină trombocitele să devină mai „lipicioase”, favorizând formarea de cheaguri de sânge. Toate aceste modificări cresc riscul unui infarct.
Mișcarea, chiar și în pași mici
Depresia aduce cu sine oboseală și lipsă de motivație, așa că sfatul simplu „fă mișcare” poate părea greu de urmat. Totuși, orice activitate este mai bună decât statul în pat, spune dr. Collier. Ea recomandă să alegi o activitate plăcută atunci când te simți mai bine – de exemplu, o ieșire la cafenea. Odată ieșit din casă, poți face o scurtă plimbare, iar data viitoare să mergi puțin mai departe. Timpul petrecut în natură are, de asemenea, un efect benefic asupra dispoziției.
Alimentația contează pentru inimă și creier
Deși legătura dintre dietă și sănătatea cardiovasculară este bine cunoscută, impactul alimentației asupra dispoziției nu este la fel de clar. Totuși, mulți pacienți sunt preocupați de riscul de demență. „Le reamintesc că anxietatea și depresia pot afecta funcția cognitivă și memoria”, spune dr. Collier. Dorința de a-și proteja creierul îi motivează să adopte o dietă mai sănătoasă. Cele trei sfaturi-cheie: mai puțină carne, mai multe legume (în special frunzoase) și înlocuirea grăsimilor nesănătoase (precum untul) cu ulei de măsline.
Terapia prin lumină
Cunoscută în special pentru tratarea depresiei sezoniere, fototerapia poate fi utilă și în alte forme de depresie. Este nevoie de o lampă specială care emite 10.000 lux și de 30 de minute petrecute zilnic în fața ei, dimineața, imediat după trezire. Pentru a te asigura că alegi un produs eficient, dr. Collier recomandă consultarea informațiilor de la Center for Environmental Therapeutics, o organizație nonprofit care oferă ghiduri pentru selecția lămpilor.
Terapia prin dialog, mai accesibilă ca oricând
Accesul la psihoterapie este astăzi mult mai facil datorită platformelor online precum Alma sau Headway, care conectează pacienții cu terapeuți compatibili cu asigurarea lor medicală. „De la pandemie, când terapia s-a mutat online, lucrurile s-au schimbat radical”, afirmă dr. Collier. Consultațiile prin telemedicină sunt mai comode și la fel de eficiente ca cele față în față. Uneori, oamenii se simt chiar mai confortabil să vorbească despre sine prin intermediul ecranului.
Medicația, când și pentru cine
Pentru episoadele ușoare sau moderate de depresie, medicamentele nu sunt de regulă recomandate, pentru că adesea simptomele se ameliorează prin alte metode. Totuși, pentru unii pacienți, antidepresivele rămân esențiale. Aproximativ 30%–40% dintre cei care iau aceste medicamente observă o îmbunătățire semnificativă.
