De ce alimentele ultraprocesate sunt atât de greu de refuzat

De ce este atât de greu să fie limitat consumul unor alimente precum pizza, chipsurile sau prăjiturile? Tot mai multe cercetări sugerează că anumite produse ultraprocesate sunt formulate astfel încât să stimuleze puternic sistemul de recompensă al creierului. Din acest motiv, ele pot fi mult mai greu de consumat cu moderație decât alimentele preparate din ingrediente simple.

Specialiștii spun că fenomenul nu ține întotdeauna doar de voință. Combinațiile atent calculate de zahăr, carbohidrați rafinați, grăsimi, sare, arome și texturizanți sunt concepute pentru a oferi o experiență gustativă intensă și pentru a încuraja consumul repetat.

De ce sunt atât de atractive alimentele ultraprocesate

Ashley Gearhardt, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan și cercetător în domeniul dependenței alimentare, a explicat pentru CNN că produsele ultraprocesate sunt dezvoltate pentru a oferi o combinație de gust, textură și aromă pe care alimentele naturale nu o au.

Potrivit acesteia, producătorii folosesc cunoștințe despre modul în care creierul răspunde la recompensă pentru a crea produse care stimulează dorința de a continua consumul.

În schimb, preparatele făcute în casă, chiar dacă pot conține zahăr sau grăsimi în cantități mari, nu sunt formulate cu aceeași precizie pentru a maximiza acest răspuns al creierului.

Organismul este programat să caute energie

Organismul uman are nevoie de sodiu, carbohidrați și grăsimi pentru funcționarea normală. De-a lungul evoluției, aceste resurse erau greu de găsit, iar corpul a dezvoltat mecanisme care favorizează consumul lor atunci când sunt disponibile.

În prezent, aceste ingrediente se regăsesc în cantități mari în numeroase produse gata preparate, fast-food sau gustări ambalate, ceea ce poate favoriza consumul excesiv.

Specialiștii arată că, în acest context, simpla voință nu este întotdeauna suficientă pentru controlul alimentației, deoarece produsele ultraprocesate exploatează mecanisme biologice foarte puternice implicate în sistemul de recompensă.

Ce ingrediente par să aibă cel mai mare impact

Un studiu realizat pe aproximativ 1.600 de adulți din Statele Unite a arătat că cele mai greu de refuzat produse sunt cele care combină carbohidrați rafinați și grăsimi în cantități mari.

Printre alimentele aflate în fruntea clasamentului s-au numărat:

-pizza;
-chipsurile;
-prăjiturile și fursecurile;
-gogoșile;
-bomboanele;
-cartofii prăjiți;
-sandvișurile de tip fast-food;
-macaroanele cu brânză;
-lasagna din comerț.

Cercetătorii au explicat că nu doar conținutul ridicat de calorii este important, ci și combinația dintre ingrediente și viteza cu care acestea sunt absorbite de organism.

Rolul carbohidraților rafinați

Potrivit autorilor studiului, accentul pus exclusiv pe zahăr ar putea oferi o imagine incompletă.

Carbohidrații rafinați, inclusiv amidonul din cartofi și făina albă, sunt transformați rapid în glucoză, determinând creșteri bruște ale glicemiei, urmate de scăderi rapide. Aceste fluctuații pot favoriza reapariția senzației de foame și pot încuraja consumul repetat de alimente bogate în energie.

Din acest motiv, produse precum chipsurile sau pâinea albă pot produce un răspuns similar, chiar dacă nu conțin cantități mari de zahăr adăugat.

Există și opinii diferite

Nu toți specialiștii consideră că aceste produse pot fi încadrate în categoria alimentelor care creează dependență.

Reprezentanții Alianței Internaționale pentru Alimente și Băuturi susțin că studiile disponibile identifică anumite tipare de consum, însă nu demonstrează că alimentele ultraprocesate provoacă dependență clinică în același mod în care o fac alcoolul sau drogurile.

Cu toate acestea, numeroase cercetări au arătat că persoanele care consumă predominant alimente ultraprocesate tind să mănânce zilnic cu câteva sute de calorii mai mult decât cele care urmează o alimentație bazată pe alimente integrale.

Ce efecte poate avea consumul frecvent

Potrivit studiilor citate de cercetători, un consum mai mare de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc crescut de:

-obezitate;
-diabet zaharat de tip 2;
-boli cardiovasculare;
-declin cognitiv;
-accident vascular cerebral;
-unele tipuri de cancer digestiv.

Aceste cercetări evidențiază o asociere între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și anumite probleme de sănătate, fără a demonstra în mod direct o relație de cauză și efect. Cu toate acestea, specialiștii recomandă limitarea consumului acestor produse și orientarea către o alimentație bazată pe alimente cât mai puțin procesate.

Cum recomandă specialiștii limitarea consumului

Experții recomandă citirea atentă a etichetelor și limitarea produselor care conțin cantități mari de carbohidrați rafinați, grăsimi saturate și sodiu.

De asemenea, riscul unui consum excesiv este influențat și de alți factori, precum predispoziția genetică, nivelul de stres, sănătatea mintală, mediul alimentar și expunerea constantă la marketingul produselor ultraprocesate: „O alimentație bazată în principal pe legume, fructe, cereale integrale, proteine de calitate și preparate gătite în casă rămâne una dintre cele mai eficiente strategii pentru reducerea consumului de alimente ultraprocesate și menținerea stării generale de sănătate”.