Obișnuiți să apăsați butonul „snooze” atunci când vă sună alarma dimineața?

Ați apăsat „snooze” în această dimineață? Nu sunteți singurul, iar somnul suplimentar vă poate îmbunătăți funcția cerebrală după ce vă treziți, sugerează un studiu.

Obișnuiți să apăsați butonul „snooze” atunci când vă sună alarma dimineața? Vești bune: Nu sunteți singurul, iar acele minute în plus ar putea să vă îmbunătățească performanța cognitivă atunci când vă treziți.

Într-un studiu efectuat pe mai mult de 1.700 de adulți intervievați din întreaga lume, publicat în Journal of Sleep Research, 69% dintre aceștia au declarat că apasă pe butonul de „snooze” sau setează mai multe alarme cel puțin „uneori”.

Lenevitul de dimineață

Apoi, în cadrul unui experiment cu 31 de persoane care obișnuiesc să „sforăie”, autorii studiului au constatat că apăsarea butonului de snooze a îmbunătățit performanțele unora dintre aceste persoane la testele cognitive. Cu toate acestea, nu a părut să aibă un impact asupra stării lor de spirit, asupra modului în care se simțeau somnoroși dimineața sau asupra creșterii normale a hormonului de stres, cortizolul, care are loc în prima oră de la trezire și care ajută la pregătirea organismului pentru ziua următoare.

„Lenevitul timp de 30 de minute dimineața nu are efecte negative majore asupra somnului din acea noapte sau asupra oboselii pe care o simte cineva când se trezește. Pentru cei care sunt somnoroși dimineața și consideră că ațipitul îi ajută să se trezească, studiul arată că aceștia pot fi de fapt mai atenți în mod obiectiv ceea ce înseamnă că au avut performanțe mai bune la testele cognitive după ce au ațipit – chiar dacă nu se simt mai mult sau mai puțin somnoroși”, a declarat, pentru Live Science, Tina Sundelin, autorul principal al studiului și psiholog la Universitatea Stockholm din Suedia.

Butonul ”snooze” și impactul asupra sănătății

Obținerea unui somn bun este importantă pentru sănătatea și bunăstarea noastră generală, dar mulți oameni nu dorm suficient în mod regulat. Aproximativ o treime dintre adulții din SUA raportează că dorm mai puțin decât cele șapte ore sau mai multe recomandate pe noapte. Unii oameni apăsă pe butonul „snooze” pentru a atenua senzația de trezire bruscă sau pentru a dormi câteva minute în plus, dar se știu puține lucruri despre impactul acestui obicei asupra sănătății.

În cadrul noului studiu, 1.732 de adulți au fost rugați să își descrie obiceiurile de veghe. În medie, persoanele care au declarat că au ațipit cel puțin ocazional au petrecut aproximativ 22 de minute dormind după ce a sunat prima alarmă. Aceste persoane erau cu aproximativ șase ani mai tinere și aveau de aproape patru ori mai multe șanse de a fi bufnițe de noapte decât cele care au raportat că nu apăsau niciodată pe snooze, au constatat autorii. De asemenea, era mai probabil ca aceștia să doarmă pentru o perioadă mai scurtă de timp în timpul nopții și să resimtă somnolență dimineața decât cei care nu ațipiseră.

Trezirea în timpul somnului cu unde lente poate duce la inerția somnului

În cazul celor 31 de persoane care ațipiseră regulat în a doua etapă a studiului, faptul că au ațipit timp de 30 de minute fie le-a îmbunătățit, fie nu le-a afectat performanța la testele cognitive pe care le-au completat când s-au trezit, comparativ cu situația în care nu li s-a permis să ațipească. Aceste teste au inclus întrebări de aritmetică de bază și faptul că trebuiau să memoreze o listă de cuvinte și să le recunoască ulterior printre cuvinte noi.

Atunci când li s-a permis să ațipească, participanții au fost mai puțin predispuși să se trezească din cel mai profund stadiu al somnului – numit somn cu unde lente – decât atunci când au fost nevoiți să se trezească imediat. Trezirea în timpul somnului cu unde lente poate duce la inerția somnului, adică senzația de groggy pe care o aveți în momentul în care corpul trece de la somn la trezire.

Cercetări viitoare

Studiul a fost limitat prin faptul că experimentul a fost de mică amploare, iar partea de sondaj s-a bazat pe faptul că oamenii și-au raportat singuri obiceiurile de somn și de veghe. Cu toate acestea, echipa speră că descoperirile vor deschide uși pentru cercetări viitoare privind obiceiurile de trezire ale oamenilor.

„Poate că ceva de genul unei alarme cu lumină (genul care face camera mai luminoasă încet) ar funcționa într-un mod similar, dar fără a avea mai multe treziri bruște”, a spus Sundelin. Echipa ar dori, de asemenea, să exploreze potențialele efecte pe termen lung ale somnului și să studieze „somnolenții extremi”, care dorm până la două ore în fiecare dimineață, a încheiat Sundelin.