Orașul sau mediul rural. Care ar putea fi mai bun pentru sănătatea mintală

Dezvoltarea rapidă a orașelor vine cu multe provocări. Cum putem construi mai ecologic? Și cum putem sprijini sănătatea și bunăstarea persoanelor care locuiesc în zonele urbane?

Acest lucru pare să implice un compromis. Multe studii arată că acele cartierele mai dense sunt relativ mai bune pentru planetă, dar vin cu riscuri mai mari de depresie.

Nu este o susrpriză faptul că depresia este mai puțin frecventă în mediul rural. Stresul, zgomotul, poluarea aerului, singurătatea și lipsa luminii solare la parterul unui apartament la etaj sunt doar câteva exemple de provocări cu care se confruntă locuitorii din mediul urban.

Acești factori ar putea fi, de fapt, la originea riscului de depresie cu 39% mai mare pentru zonele urbane din țările din Europa de Vest și din SUA, spune Karen Chen, asociat postdoctoral Donnelley în geografie, Universitatea Yale și Stephan Barthel, cercetător principal în domeniul sustenabilității urbane, Universitatea din Stockholm.

Dar, după cum se pare, unele zone urbane sunt mai bune decât altele. Colegii mei și cu mine am realizat un nou studiu, publicat în Science Advances, care arată că oamenii din suburbii au mai multe șanse de a fi deprimați decât cei din centrele orașelor.

Factori importanți

Am vrut să aflăm ce factori din mediul construit sunt cei mai importanți pentru bunăstarea psihologică, astfel încât orașele să poată fi proiectate mai bine pentru a fi atât durabile, cât și favorabile sănătății mintale.

Un hectar de teren poate găzdui aceeași cantitate de populație cu clădiri joase și dense sau cu clădiri înalte și rare. Înălțimile înalte pot fi fie în cartiere de afaceri dense și pline de viață, fie în zone urbane mai puțin dense, cu apartamente luxoase care dau spre o zonă verde mare.

Suburbiile, cu toate acestea, tind să aibă o densitate medie de clădiri joase. Ce abordare ar trebui să adoptăm?

Echipa noastră, din care fac parte cercetători de la Universitatea Yale din SUA, de la Universitățile Stockholm și Gävle din Suedia, precum și de la Universitatea Aarhus și Universitatea din Copenhaga din Danemarca, a analizat o cantitate foarte mare de material sursă pentru studiul nostru.

Folosind instrumente de învățare automată, am examinat imagini din satelit ale tuturor clădirilor din Danemarca pe o perioadă de 30 de ani (1987-2017). Le-am clasificat apoi în diferite categorii în funcție de înălțime și densitate.

Am combinat harta rezultată cu adresele rezidențiale individuale și cu registrele de sănătate și socio-economice din Danemarca. Acest lucru ne-a permis să luăm în considerare factorii cunoscuți care cresc riscul de depresie, cum ar fi statutul socio-economic sau faptul că părinții au fost diagnosticați cu boli mintale.

Rezultatele nu arată nicio corelație clară între impactul zonelor dense din interiorul orașelor asupra depresiei. Acest lucru se poate datora faptului că centrele dense ale orașelor pot oferi relativ mai multe oportunități de relaționare și interacțiune socială – ceea ce poate fi benefic pentru sănătatea mintală.

Nici zonele rurale nu par să crească riscul de probleme de sănătate mintală. În schimb, după luarea în considerare a factorilor socio-economici, cel mai mare risc a fost constatat în suburbiile cu clădiri joase și locuințe unifamiliale.

În cele din urmă, clădirile cu mai multe etaje din locații centrale sau din suburbiile apropiate cu acces ușor la spații deschise – cum ar fi parcurile verzi sau malurile – au prezentat riscuri surprinzător de scăzute.

Aceasta înseamnă că tipul de zonă cu un risc ridicat de probleme de sănătate mintală prezintă, de obicei, dezvoltări de densitate medie și cu înălțimi mici, cum ar fi zonele suburbane cu locuințe unifamiliale.

Implicații pentru planificare

Credem că riscurile relativ mai mari de depresie constatate în suburbiile întinse și cu clădiri joase se pot datora parțial deplasărilor lungi cu mașina, mai puțin spațiu public deschis și o densitate a locuitorilor insuficient de mare pentru a permite existența multor locuri comerciale locale unde oamenii se pot aduna, cum ar fi magazine, cafenele și restaurante.

Dar, bineînțeles, pot exista și mulți alți factori.

Acest lucru nu înseamnă că nu există beneficii potențiale ale locuirii în suburbii. Unii oameni pot, de fapt, să prefere intimitatea, liniștea și faptul de a avea propria grădină.

Sperăm că acest studiu poate fi folosit ca bază pentru planificarea urbană. Studiul nu oferă niciun sprijin pentru extinderea continuă a zonelor suburbane de locuințe unifamiliale dependente de mașini, dacă planificatorii doresc să atenueze problemele de sănătate mintală și schimbările climatice.

O opțiune mai bună ar putea fi investirea în locuințe înalte în care stilul de viață nu depinde de deținerea unei mașini private, combinată cu o proiectare spațială atentă pentru a crește accesul la țărmuri, canale, lacuri sau parcuri urbane.

Am putea, de asemenea, să îmbunătățim accesibilitatea suburbiilor existente atât la serviciile urbane, cât și la spațiile publice deschise și să ne asigurăm că există mai multe cartiere circulabile pe jos în aceste zone centrate pe mașini.

Cercetarea arată cât de sociale sunt ființele umane. Un anumit nivel de densitate este, până la urmă, necesar pentru a crea comunități pline de viață, care pot susține magazinele, întreprinderile și transportul public, permițând în același timp restaurarea, beneficiind de spații deschise.

În Copenhaga, oamenii iau o bere sau o prăjitură și stau cu prietenii de-a lungul canalului. Aceste zone se află la marginea atât a magazinelor, cât și a naturii – ceea ce face ca aceste spații să fie sociale. De asemenea, centrele orașelor au un impact mai puțin negativ asupra schimbărilor climatice decât suburbiile împrăștiate și centrate pe mașini.

Deși studiul a ținut cont de venit și de șomaj, este esențial să se recunoască faptul că alegerea locuinței este influențată de factori socio-economici. Proprietățile cu vedere la apă sau la spații verzi din zonele centrale sunt semnificativ mai scumpe decât casele de la periferie.

Prin urmare, luarea de măsuri pentru a aborda inegalitatea pe care acest lucru o poate provoca, cum ar fi crearea de proiecte de locuințe cu venituri mixte, este esențială pentru a se asigura că încercările de a utiliza planificarea urbană pentru a îmbunătăți bunăstarea oamenilor sunt incluzive și nu contribuie la îmbogățirea sau la strămutarea comunităților cu venituri mici.

Recunoaștem că este posibil ca rezultatele studiului din Danemarca să nu fie direct aplicabile tuturor celorlalte țări. Factorii socio-ambientali ai bunăstării mentale depind de contextele culturale și geografice. Cu toate acestea, cadrul dezvoltat în acest studiu oferă o bază pentru cercetări ulterioare în diferite părți ale lumii.