Infarctul miocardic apare tot mai des la persoane de 30-40 de ani. Cardiolog: „Am avut pacienți de la 23 la 90 de ani”

Infarctul miocardic nu mai este întâlnit doar la persoanele în vârstă. Medicii observă tot mai multe cazuri în rândul pacienților de 30-40 de ani, iar unele evenimente cardiovasculare apar chiar înainte de 30 de ani. Dr. Liviu Șerbănoiu, medic specialist cardiolog, expert în reabilitare și telereabilitare cardiacă, spune că a tratat pacienți cu infarct cu vârste cuprinse între 23 și 90 de ani și atrage atenția asupra simptomelor care impun prezentarea urgentă la spital.

„Din punctul de vedere al vârstei pacienților, am avut cazuri de infarct de la 23 de ani până la 90 de ani, dar am observat în ultima perioadă un număr mult mai mare de pacienți cu vârste de 30-40 de ani, cu, bineînțeles, multipli factori de risc, dar vârsta este din ce în ce mai scăzută”, a declarat medicul.

Infarct miocardic la 23 de ani: un cumul de factori de risc

Unul dintre cele mai tinere cazuri întâlnite de cardiolog a fost cel al unui pacient de numai 23 de ani. În acest caz, medicul a identificat mai mulți factori care au contribuit la apariția infarctului: predispoziția familială la trombofilie, fumatul și dislipidemia familială.

„A fost un cumul de factori de risc, pentru că părinții erau amândoi cu trombofilie, erau fumători, avea și dislipidemie familială. Practic, la vârsta aceasta de 20 de ani nu te aștepți la un infarct miocardic. Adică întâi te gândești la altceva, faci un diagnostic diferențial, dar acum am ajuns să ne gândim mult mai atent la infarctul miocardic la tineri”, a explicat Dr. Liviu Șerbănoiu, la Medika TV.

Medicul atrage atenția că durerile în piept nu indică întotdeauna o problemă gravă, însă asocierea lor cu alte manifestări trebuie să determine o evaluare medicală urgentă.

„Majoritatea durerilor în piept nu înseamnă ceva grav, dar când ai o durere în piept și se asociază și cu alte lucruri, cu oboseală, cu palpitații, cu stări de leșin sau ceva asemănător, trebuie neapărat să ajungi la spital și foarte important să nu conduci tu până la spital”, a afirmat cardiologul.

Un pacient cu infarct a condus 100 de kilometri până la spital

Dr. Liviu Șerbănoiu a relatat și cazul unui pacient care a parcurs aproximativ 100 de kilometri cu mașina, deși infarctul era deja instalat. Potrivit medicului, nu era vorba despre un eveniment cardiac minor, iar pacientul s-ar fi putut prăbuși la volan.

„Am avut pacienți care au venit, cu mașina, de la 100 de kilometri, ei având infarctul instalat. Nu era un infarct mic. Adică era un infarct mare și se putea întâmpla absolut orice. Adică putea să decedeze la volan și să provoace și alte tragedii”, a arătat cardiologul.

Hipertensiunea netratată afectează inima, creierul și rinichii

Un alt factor important pentru sănătatea cardiovasculară este hipertensiunea arterială, în special atunci când rămâne nediagnosticată. Potrivit medicului, presiunea crescută exercitată asupra vaselor de sânge poate afecta mai multe organe, printre care inima, creierul și rinichii.

Pentru a explica efectele asupra inimii, Dr. Liviu Șerbănoiu folosește o comparație cu antrenamentul fizic: așa cum mușchii se dezvoltă atunci când sunt supuși unui efort repetat, și mușchiul inimii se îngroașă atunci când trebuie să pompeze sângele împotriva unei presiuni crescute.

Această modificare nu înseamnă însă o funcționare mai bună a inimii. Îngroșarea mușchiului cardiac poate afecta alimentarea cu sânge a acestuia și poate favoriza apariția disfuncției de pompă și a altor probleme cardiovasculare.

Medicul a vorbit și despre importanța colesterolului, menționând că studiile arată o reducere a riscului de infarct miocardic cu peste 10-15% în cazul scăderii colesterolului cu 30-40 mg/dl.

Fumatul, obezitatea și sedentarismul cresc riscul cardiovascular

Evaluarea riscului cardiovascular reprezintă o componentă importantă a prevenției, atât înaintea apariției unui eveniment cardiac, cât și după acesta. Cardiologul a explicat că medicii folosesc scorul european SCORE2, care ia în calcul mai mulți parametri, inclusiv aria geografică în care locuiește pacientul. Potrivit acestuia, România se află într-o categorie de risc cardiovascular crescut, iar evaluarea trebuie să țină cont de factori precum fumatul, obezitatea abdominală, diabetul, sedentarismul și boala renală.

Fumatul are un impact deosebit asupra riscului cardiovascular, deoarece favorizează îngroșarea sângelui și crește inflamația.

Dr. Liviu Șerbănoiu a menționat și rezultatele unui studiu realizat pe mai mult de 30.000 de pacienți, în care a fost evaluat riscul cardiovascular în absența factorilor de risc și în prezența acestora.

Potrivit medicului, rezultatele au indicat că eliminarea acestor factori de risc este asociată cu o reducere a riscului de infarct miocardic de 94% în cazul femeilor și de 90% în cazul bărbaților.