Mai mulți pași pe zi, rezultate mai bune la testele de atenție

Numărul de pași făcuți zilnic poate oferi indicii nu doar despre nivelul de activitate fizică, ci și despre anumite abilități cognitive. Un studiu realizat în Statele Unite, pe datele a 3.093 de adulți, a identificat o asociere între un nivel mai ridicat de activitate fizică și rezultate mai bune la testele care evaluează atenția, controlul distragerilor și preferința pentru recompense imediate sau întârziate.

Cercetarea nu stabilește însă câți pași trebuie făcuți zilnic pentru a îmbunătăți funcțiile cognitive. Numărul de pași și efectele sale asupra sănătății au fost investigate în numeroase alte studii, iar rezultatele diferă în funcție de obiectivele analizate și de caracteristicile participanților.

Peste 3.000 de adulți, evaluați pe baza datelor de activitate

Cercetătorii au analizat datele a 3.093 de adulți americani, cu vârste cuprinse între 18 și 93 de ani și o vârstă medie de aproximativ 58 de ani. Analiza a inclus înregistrări ale activității fizice din perioada 2009–2023, precum și rezultatele unor teste cognitive efectuate ulterior.

Datele au provenit din programul de cercetare All of Us al Institutului Național de Sănătate din Statele Unite. Pentru măsurarea activității fizice au fost utilizate înregistrări ale dispozitivelor Fitbit, iar cercetătorii au analizat și valorile tensiunii arteriale.

Spre deosebire de cercetările bazate exclusiv pe estimările participanților privind propria activitate fizică, dispozitivele purtabile au oferit măsurători obiective ale numărului de pași. Totuși, nu toți participanții au avut înregistrări pentru întreaga perioadă de 14 ani, astfel că tiparele de activitate au fost estimate pe baza datelor disponibile.

Evaluarea cognitivă a inclus patru sarcini, care au măsurat atenția susținută, capacitatea de a ignora informațiile care distrag atenția, preferința pentru recompense imediate în raport cu cele întârziate și recunoașterea emoțiilor exprimate prin intermediul feței.

Cei mai activi participanți au obținut rezultate mai bune la trei teste

Pe baza înregistrărilor, cercetătorii au identificat trei grupuri, cu medii de 5.108, 8.875 și, respectiv, 14.161 de pași pe zi.

Participanții din cele două grupuri mai active au obținut rezultate mai bune decât cei din grupul cu cel mai redus nivel de activitate la testele de atenție susținută, control al distragerilor și alegere între recompense imediate și întârziate.

După ajustarea rezultatelor în funcție de factori precum vârsta, educația, venitul, starea civilă și locul nașterii, scorurile estimate la testul de atenție susținută au fost cu 1,76 puncte mai mari în grupul cu activitate medie și cu 2,17 puncte mai mari în grupul cel mai activ, comparativ cu grupul cel mai puțin activ.

Diferențele cognitive au fost mici. În plus, cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative între grupurile de activitate în ceea ce privește recunoașterea emoțiilor faciale.

„În mai multe domenii cognitive, indivizii din grupurile mai active au avut tendința de a avea performanțe mai bune la măsurătorile cognitive”, a declarat psihiatrul Olaoluwa Okusaga de la Baylor College of Medicine pentru publicația ScienceAlert.

Rezultatele sugerează o asociere între activitatea fizică și anumite abilități de gândire, dar nu demonstrează că un număr mai mare de pași determină în mod direct îmbunătățirea acestora.

Ce arată cercetările despre numărul de pași zilnici

Numărul de pași necesari pentru obținerea unor beneficii pentru sănătate este analizat în numeroase studii. Rezultatele nu indică un prag unic, valabil pentru toate persoanele și toate rezultatele medicale urmărite.

O analiză sistematică și o meta-analiză publicate în 2025 în revista The Lancet Public Health au sintetizat date din 57 de studii, realizate pe 35 de grupuri de participanți. Autorii au analizat legăturile dintre numărul zilnic de pași și mai multe rezultate privind sănătatea, inclusiv mortalitatea, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, demența, simptomele depresive și căderile.

În comparație cu un nivel de aproximativ 2.000 de pași pe zi, efectuarea a 7.000 de pași zilnic s-a asociat cu un risc mai mic pentru mai multe dintre rezultatele analizate. Printre acestea s-au numărat mortalitatea din orice cauză, bolile cardiovasculare, demența și simptomele depresive.

Pentru unele rezultate, asocierea dintre numărul de pași și beneficiile pentru sănătate a devenit mai puțin pronunțată în jurul intervalului de 5.000–7.000 de pași pe zi. Acest lucru nu înseamnă că mersul suplimentar nu mai are beneficii, ci că relația diferă în funcție de rezultatul analizat.

Autorii au precizat că 7.000 de pași pe zi ar putea reprezenta o țintă mai accesibilă pentru unele persoane decât reperul de 10.000 de pași, popularizat pe scară largă. Totuși, rezultatele nu stabilesc o țintă obligatorie pentru fiecare persoană, iar certitudinea dovezilor diferă între rezultatele medicale analizate.

Există un număr optim de pași pentru atenție și memorie?

Studiul publicat în 2026 în revista Scientific Reports nu a fost conceput pentru a identifica un număr optim de pași pentru sănătatea cognitivă. Deși grupurile mai active au obținut rezultate mai bune la trei dintre testele utilizate, cercetarea nu a demonstrat că atingerea unui anumit prag zilnic îmbunătățește atenția, memoria sau capacitatea de luare a deciziilor.

De asemenea, testele au fost efectuate o singură dată, spre finalul perioadei analizate. Prin urmare, cercetătorii nu au putut determina dacă abilitățile cognitive ale participanților s-au îmbunătățit sau s-au deteriorat în timp.

Este posibil și ca persoanele cu o stare de sănătate mai bună sau cu anumite abilități cognitive să fi rămas mai active. Studiul nu poate stabili direcția relației dintre aceste caracteristici.

Tensiunea arterială și funcțiile cognitive

Cercetătorii au analizat și relația dintre tensiunea arterială și rezultatele testelor cognitive. O tensiune sistolică mai mare, reprezentată de prima valoare a măsurătorii, s-a asociat cu rezultate ușor mai slabe la sarcina care evalua alegerea între recompense imediate și întârziate.

După ajustarea pentru alți factori, tensiunea arterială diastolică, reprezentată de a doua valoare, nu a prezentat o asociere semnificativă cu niciunul dintre cele patru teste.

Într-o analiză suplimentară, tensiunea sistolică mai scăzută a explicat statistic aproximativ 5% din asocierea dintre numărul de pași și rezultatele la testul privind alegerea recompenselor. Această estimare nu demonstrează că scăderea tensiunii arteriale îmbunătățește funcțiile cognitive.

Cercetătorii au menționat mai multe mecanisme care ar putea contribui la relația dintre activitatea fizică și funcționarea creierului, printre care modificările metabolismului glucozei, reducerea inflamației și capacitatea creierului de a se adapta. Aceste mecanisme nu au fost testate direct în cercetarea respectivă. Studiul a fost observațional, ceea ce înseamnă că a identificat asocieri între variabile, fără să poată demonstra o relație de cauzalitate. Cercetătorii nu au evaluat direct comportamente cotidiene precum concentrarea la locul de muncă sau deciziile financiare și nici nu au putut stabili dacă modificarea numărului de pași produce schimbări cognitive în timp.

„Constatările noastre susțin o asociere între activitatea fizică pe termen lung și performanța cognitivă ulterioară, dar nu dovedesc că activitatea fizică provoacă o mai bună cunoaștere”, a declarat Olaoluwa Okusaga.