Primele experiențe cu mâncarea pot influența preferințele alimentare ale copiilor

Preferințele alimentare ale copiilor se formează treptat, iar modul în care alimentele sunt oferite și prezentate poate influența ceea ce ajung să consume pe termen lung. Expunerea repetată la legume, ordinea alimentelor la masă, dimensiunea porțiilor, felul în care sunt prezentate alimentele și exemplul oferit de părinți sunt câteva dintre elementele care pot contribui la dezvoltarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase.

A-i determina pe copii să consume suficiente legume poate fi o provocare. Preferința pentru alimente dulci apare timpuriu, inclusiv pentru că laptele matern conține zaharuri naturale care îi conferă un gust dulce. Odată cu introducerea alimentelor solide, acceptarea unor alimente precum broccoli sau spanacul poate deveni dificilă.

Totuși, o alimentație variată, care să includă fructe și legume, este importantă pentru copii. O dietă nesănătoasă a fost asociată cu afectarea funcțiilor cognitive, a concentrării și comportamentului, precum și cu rezultate școlare mai slabe. În același timp, obezitatea în rândul copiilor este în creștere și este asociată cu probleme de sănătate pe termen lung și cu rezultate școlare mai slabe.

Cercetările explorează mai multe modalități prin care obiceiurile alimentare ale copiilor pot fi influențate. Potrivit speciliștilor consultați de BBC, există șase abordări simple care pot fi încercate în mediul familial.

Expunerea repetată la legume începe din primii ani

Oferirea frecventă a unor tipuri cât mai variate de legume în copilăria timpurie poate contribui la formarea preferințelor alimentare, a explicat, pentru bbc.com, Marion Hetherington, profesor de biopsihologie la Universitatea din Leeds, Marea Britanie.

Perioada preșcolară este considerată una importantă pentru dezvoltarea preferințelor pentru legume. Hetherington a averizat că, dacă expunerea copiilor la legume începe abia în jurul vârstei de cinci ani, schimbarea preferințelor poate deveni mai dificilă, deși nu este imposibilă.

Studiile au arătat că cei mici au nevoie, de regulă, de expuneri repetate înainte de a accepta un aliment nou. Dovezile nu stabilesc însă un număr exact de expuneri necesare. Cercetările indică valori cuprinse între cinci și 15 expuneri, diferențele putând reflecta faptul că reacțiile copiilor la alimente sunt individuale.

Copiii cu vârsta sub un an ar putea avea nevoie de mai puține expuneri decât cei de trei-patru ani. În perioada preșcolară apare, de regulă, un nivel mai ridicat de neofobie alimentară, termen folosit pentru aversiunea față de alimente noi.

Formarea preferințelor alimentare poate începe chiar înainte de naștere. Există dovezi că ceea ce consumă mama în timpul sarcinii poate ajunge la făt prin lichidul amniotic și poate contribui la modelarea preferințelor alimentare ale copilului.

Legumele pot fi oferite la începutul mesei

Simpla prezentare a unui aliment drept „sănătos” nu garantează că acesta va fi preferat de copii. Unele cercetări au arătat că aceștia aleg mai frecvent alimente descrise ca fiind „gustoase” decât pe cele prezentate drept „sănătoase”.

Un rol important îl poate avea momentul în care sunt oferite legumele. Servirea acestora la începutul mesei, când copiii sunt mai înfometați, poate crește probabilitatea consumului.

„Copiii vor mânca adesea ceea ce le place cel mai mult”, a explicat Marion Hetherington. Dacă alte alimente sunt consumate primele, până la momentul în care ajung la legume, interesul pentru acestea poate scădea. Oferirea legumelor înaintea altor alimente poate reduce astfel competiția cu produsele mai bogate în calorii.

Barbara Rolls, profesoară de științe nutriționale la Universitatea de Stat din Pennsylvania, susține că această strategie poate contribui și la prevenirea consumului excesiv de alimente.

Legumele nu trebuie limitate la mesele de prânz sau de seară. Deși nu sunt, în mod obișnuit, asociate cu micul dejun în dietele occidentale, ele pot fi incluse și la prima masă a zilei, de exemplu prin adăugarea ciupercilor și spanacului într-o omletă sau a dovleceilor în brioșe.

Un studiu realizat în 2023 în opt creșe din Marea Britanie a arătat că, atunci când li s-au oferit legume la micul dejun, copiii le-au consumat în peste 60% dintre cazuri.

Cantitatea de legume din farfurie poate fi crescută

O altă strategie constă în modificarea proporțiilor alimentelor servite, prin reducerea cantității de ingrediente bogate în calorii și creșterea cantității de legume.

Legumele pot fi adăugate ca garnitură sau pot fi integrate în preparate, inclusiv prin folosirea unor legume rase, precum morcovii și dovleceii, în sosuri.

Cercetările sugerează că oamenii tind să consume un volum relativ similar de alimente chiar și atunci când proporția dintre carne și legume este modificată. În acest context, creșterea ponderii legumelor poate duce la un consum mai mare al acestora.

Un studiu a arătat că majorarea cu 50% a cantității de fructe și legume din farfuria unui copil a crescut cantitatea consumată.

Alte cercetări au indicat că preșcolarii consumă mai multe legume și mai puține alimente nesănătoase atunci când la masă este disponibilă o varietate mai mare de legume.

Modul de prezentare poate schimba percepția asupra alimentelor

Preferințele alimentare sunt influențate și de aspectul mâncării. Atunci când au mai multe opțiuni, copiii tind să aleagă alimente care le sunt familiare și care li se par atractive.

Modificarea modului în care sunt prezentate alimentele poate crește, prin urmare, interesul pentru legume. Cercetările au arătat că cei mici sunt mai predispuși să încerce alimente noi atunci când acestea sunt prezentate într-un mod atractiv pe farfurie.

De asemenea, copiii pot consuma mai multe fructe și legume atunci când acestea sunt tăiate în forme interesante, precum fluturi, flori sau ursuleți. Aspectul ludic poate crește atractivitatea alimentelor sănătoase.

Și accesibilitatea are un rol. Vizibilitatea alimentelor sănătoase și posibilitatea de a le consuma ușor ca gustare pot favoriza alegerea lor.

Într-un studiu, copiii cu vârste între 10 și 13 ani au ales și au consumat mai multe legume atunci când acestea au fost oferite într-un singur recipient, în porții prestabilite, decât atunci când aceleași alimente au fost distribuite pe mai multe farfurii.

În cazul preșcolarilor, un alt studiu a constatat o creștere cu 36% a consumului de legume atunci când acestea au fost împărțite în porții într-o farfurie cu compartimente.

Exemplul părinților influențează comportamentul alimentar

Comportamentul alimentar al părinților contribuie la ceea ce copiii ajung să considere normal în privința alimentației.

Părinții care consumă frecvent gustări nesănătoase au copii mai predispuși să facă același lucru. Același tipar a fost observat în cazul consumului de fast-food și al renunțării la micul dejun.

Un studiu realizat în rândul elevilor din Noua Zeelandă a arătat că acei copii ai căror părinți aveau o alimentație mai sănătoasă consumau mai puține prăjituri, ciocolată și alte gustări sărate.

În mod similar, copiii ai căror părinți adoptă în mod regulat un model alimentar sănătos tind să consume mai multe fructe și legume.

Mesele luate împreună în familie pot avea, de asemenea, efecte asupra comportamentului alimentar. Consumul meselor împreună de cel puțin trei ori pe săptămână a fost asociat cu o greutate corporală mai sănătoasă, cu tipare alimentare mai bune și cu o probabilitate mai mare de a adopta o alimentație sănătoasă atunci când și părinții au același comportament.

Un studiu longitudinal a mai constatat că persoanele care au participat în mod regulat la mese în familie au avut un nivel de fitness mai ridicat și au consumat mai puține băuturi răcoritoare.

Implicarea copiilor în pregătirea alimentelor poate reprezenta, la rândul ei, o modalitate de a crește disponibilitatea acestora de a încerca alimente mai puțin familiare.

Jocul și explorarea senzorială pot reduce neofobia alimentară

Presiunea exercitată asupra copiilor pentru a consuma anumite alimente poate avea efecte nedorite. Cercetările sugerează că insistarea asupra consumului unui anumit aliment poate reduce plăcerea asociată cu mâncarea și poate contribui la o alimentație mai puțin sănătoasă.

Și folosirea alimentelor bogate în grăsimi sau zahăr drept recompensă poate crește preferința pentru aceste produse.

În schimb, interacțiunea cu alimentele într-un context de joc poate contribui la reducerea neofobiei alimentare, adică a reticenței față de alimentele noi.

Într-un studiu, copiii au fost încurajați să atingă, să miroasă și să observe cu atenție ingrediente precum sfecla roșie, năutul și pak choi, fără să li se ceară să le guste. Ulterior, copiii au devenit mai deschiși față de ingredientele necunoscute și mai dispuși să le încerce.

Implicarea copiilor în gătit a avut, de asemenea, un efect pozitiv asupra disponibilității de a consuma alimente necunoscute.

Bucătarul experimental Jozef Youssef, care a colaborat la studiu, a explicat că una dintre chei este schimbarea modului în care copiii percep interacțiunea cu mâncarea. Potrivit acestuia, jocurile senzoriale și transformarea explorării alimentelor într-o activitate ludică pot funcționa deoarece creează un mediu relaxat, fără presiune. Într-un asemenea context, copiii pot fi mai dispuși să atingă, să guste și să experimenteze cu alimente diferite.