Singur la masă. Mâncatul solitar și legătura cu depresia
Masa nu este doar un moment în care organismul primește hrană. Pentru oameni, ea a avut dintotdeauna și o componentă socială, iar cercetările din ultimii ani au analizat tot mai atent legătura dintre mesele luate împreună cu alte persoane și starea de bine. Unele studii au asociat mâncatul frecvent singur cu un risc mai mare de simptome depresive și cu diferențe observate la nivelul unor regiuni cerebrale implicate în funcțiile cognitive.
Obiceiul de a lua masa împreună cu alte persoane poartă denumirea de comensalitate. Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie și științe comportamentale la Universitatea Oxford, consideră că mesele comune au un rol important în formarea relațiilor și în conectarea oamenilor.
„Împărtășirea meselor este un mecanism esențial pentru crearea de legături, construirea încrederii și conectarea cu ceilalți”, a declarat De Neve. În societatea actuală, însă, mesele luate împreună au devenit mai puțin frecvente pentru multe persoane, pe fondul programului de lucru, al schimbărilor în structura familiei și al izolării sociale.
Mesele luate singur, asociate cu simptome depresive
O parte importantă a cercetărilor asupra comensalității s-a concentrat asupra sănătății mintale. Un studiu realizat în China de Xinyi Wang și colegii săi de la Centrul Provincial Zhejiang pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a analizat datele provenite de la 9.361 de femei cu vârsta de cel puțin 60 de ani.
Cercetătorii au urmărit inclusiv numărul persoanelor care luau masa împreună și au identificat o asociere între mărimea grupului de la masă și riscul de simptome depresive. Relația s-a menținut după luarea în calcul a unor factori precum starea generală de sănătate, situația financiară și faptul că participantele locuiau sau nu singure.
Rezultatele sugerează că simplul fapt că o persoană locuiește împreună cu alții nu înseamnă neapărat că beneficiază de aceeași interacțiune socială atunci când mănâncă. Pentru sănătatea mintală, contează și modul în care oamenii își petrec timpul împreună.
Un alt studiu, realizat în Japonia, a analizat persoane cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani. Participanții care locuiau cu familia, dar mâncau singuri, au avut un risc de simptome depresive de aproximativ cinci ori mai mare decât cei care luau în mod regulat masa în compania altor persoane. „ Aceste rezultate nu demonstrează că mâncatul singur provoacă depresie. Ele arată o asociere care poate fi influențată și de alți factori, inclusiv izolarea socială, starea de sănătate, alimentația sau stilul de viață”, au explicat cercetătorii.
Cât de importantă este masa împărțită cu ceilalți pentru starea de bine
O analiză de amploare a obiceiurilor alimentare a fost inclusă în Raportul Mondial privind Fericirea din 2024. Pentru această ediție, sondajul Gallup a inclus întrebări despre numărul de zile din ultima săptămână în care participanții au luat prânzul și cina împreună cu persoane cunoscute. Au fost analizate răspunsurile a aproximativ 150.000 de persoane din întreaga lume.
Echipa coordonată de Jan-Emmanuel De Neve a observat o asociere între frecvența meselor luate împreună cu alte persoane și nivelul bunăstării emoționale. Cu cât oamenii raportau mai multe mese împărțite cu persoane cunoscute, cu atât aveau, în medie, scoruri mai ridicate la măsurătorile bunăstării.
De Neve a arătat că mesele împărțite cu alte persoane ar putea fi, în același timp, un indicator al vieții sociale în ansamblu. Cu alte cuvinte, o persoană care mănâncă frecvent împreună cu alții este posibil să aibă și mai multe interacțiuni sociale în general.
În analiza sa, asocierea dintre mesele comune și satisfacția față de viață a fost comparabilă cu cea observată pentru factori precum statutul profesional și venitul relativ.
De ce poate conta compania la masă
Există și ipoteze privind mecanismele prin care mesele comune ar putea influența starea de bine. Antropologul biologic Robin Dunbar, de la Universitatea Oxford, a sugerat că alimentația poate activa sistemul endorfinelor, implicat în senzațiile de plăcere și în procesele care contribuie la formarea legăturilor sociale.
Istoria limbajului oferă, de altfel, indicii despre relația veche dintre hrană și companie. Cuvântul englezesc „companion” își are originea în expresia latină „cum panis”, care poate fi tradusă prin „cu pâine”. În limba chineză, termenul „huǒ bàn”, folosit pentru „partener” sau „companion”, are o origine legată de persoane care împărțeau aceeași sobă de gătit.
Mâncatul împreună pare să influențeze chiar și modul în care este percepută mâncarea. Într-o serie de experimente realizate de Erica Boothby de la Universitatea din Pennsylvania, participanții care au consumat ciocolată în compania unei alte persoane au evaluat-o ca fiind mai gustoasă decât atunci când au mâncat singuri.Rezultatul sugerează că prezența altor persoane poate modifica experiența senzorială a alimentelor, nu doar componenta socială a mesei.
Ce legătură există cu sănătatea creierului
O altă direcție de cercetare privește efectele pe termen lung asupra creierului. În 2025, cercetători japonezi au raportat că persoanele care mâncau în mod regulat singure aveau un volum cerebral mai redus în anumite regiuni asociate funcțiilor cognitive, printre care lobul temporal medial și hipocampusul.
Participanții analizați nu prezentau tulburări cognitive la momentul studiului. Cercetătorii au atras însă atenția asupra faptului că diferențele observate la nivelul creierului ar putea fi relevante pentru riscul ulterior de declin cognitiv: „Și în acest caz este importantă diferențierea dintre asociere și cauzalitate. Nu există suficiente date pentru a afirma că mâncatul singur determină reducerea volumului cerebral sau că, în mod direct, provoacă demență”.
Alimentația poate reprezenta o parte a explicației. Persoanele care mănâncă singure tind, în unele cercetări, să aibă o alimentație mai puțin variată sau mai puțin nutritivă. Însă autorii studiului japonez au considerat că alimentația nu explică în totalitate diferențele observate.
O posibilă explicație este legată de stres. Interacțiunea socială și sprijinul oferit de alte persoane ar putea contribui la reducerea stresului cronic, care este asociat cu afectarea sănătății cerebrale. O altă ipoteză este că discuțiile purtate în timpul meselor oferă stimulare cognitivă și mențin creierul activ.
Italia, printre țările în care mesele comune sunt mai frecvente
Obiceiurile legate de mesele comune diferă considerabil între țări. Potrivit datelor prezentate în Raportul Mondial privind Fericirea, japonezii iau împreună, în medie, mai puțin de patru mese pe săptămână. În Marea Britanie și Statele Unite, media este de aproximativ șapte până la opt mese, în timp ce în Italia se apropie de nouă.
Cultura italiană este una dintre cele în care masa are în continuare o puternică dimensiune socială. Atunci când UNESCO a inclus bucătăria italiană în Patrimoniul Cultural Imaterial, organizația a evidențiat inclusiv rolul meselor în relațiile cu familia și comunitatea, de la mesele de acasă până la festivaluri și alte întâlniri sociale.
În Italia a apărut și mișcarea Slow Food, lansată în urmă cu aproximativ 50 de ani ca reacție la extinderea fast-foodului. Organizația promovează protejarea tradițiilor alimentare locale și acordă o importanță deosebită preparării și consumului alimentelor împreună cu alte persoane. Barbara Nappini, președinta Slow Food Italia, descrie împărțirea hranei drept o parte importantă a culturii italiene.
„În Italia, împărțirea mâncării este o filozofie în sine: să gătim împreună și să împărtășim prepararea a ceea ce punem pe masă. Acest lucru necesită grijă și răbdare”, a declarat Nappini.
Nu este nevoie de un cerc social mare
Faptul că mesele comune sunt asociate cu o stare de bine mai bună nu înseamnă că trebuie organizate reuniuni mari pentru ca o persoană să beneficieze de companie. Cercetările privind relațiile sociale arată că oamenii tind să subestimeze cât de mult sunt apreciați de ceilalți și cât de dispuși sunt cei din jur să petreacă timp împreună. O invitație simplă la prânz sau la cină poate fi, prin urmare, suficientă pentru a crea un moment de interacțiune socială.
Există și inițiative care încearcă să faciliteze astfel de întâlniri pentru persoanele care nu au cu cine să ia masa. În Italia, antreprenorul Paolo Bavaro a fondat în 2019 aplicația Tablo, destinată conectării persoanelor care doresc să ia masa împreună. Platforma a fost utilizată de peste 300.000 de ori, iar utilizatorul mediu are aproximativ 30 de ani.
Bavaro a spus că aplicația nu este concepută ca platformă de întâlniri romantice, ci ca modalitate prin care oamenii își pot extinde cercul social într-o perioadă în care munca și schimbările din viața personală pot face mai dificilă formarea unor noi prietenii.
Un experiment realizat de psihologul Jamil Zaki de la Universitatea Stanford a urmărit o idee asemănătoare. Studenți timizi au fost implicați în întâlniri sociale la o cafenea din campus, iar participarea la aceste interacțiuni le-a crescut încrederea în situații sociale: „Mesele luate împreună nu reprezintă un tratament pentru depresie și nici o metodă demonstrată de prevenire a demenței. Cercetările indică însă o legătură între frecvența interacțiunilor sociale la masă și mai multe aspecte ale stării de bine, în timp ce mâncatul frecvent singur apare asociat în unele studii cu simptome depresive și cu anumite diferențe ale structurii cerebrale”.
