Premieră în neurochirurgie. Inteligența artificială, folosită în timp real în timpul unei operații pe creier. Tehnologia nu a luat decizii în locul chirurgilor

Premieră în neurochirurgie. Inteligența artificială, folosită în timp real în timpul unei operații pe creier. Tehnologia nu a luat decizii în locul chirurgilor

Un bărbat de 48 de ani din Marea Britanie a devenit primul pacient din lume supus unei intervenții chirurgicale pe creier în timpul căreia un sistem de inteligență artificială a analizat în timp real imaginile transmise de camera operatorie. Neurochirurgii de la National Hospital for Neurology and Neurosurgery din Londra au folosit instrumentul pentru a identifica structuri importante aflate în apropierea unei tumori de pe glanda pituitară, în timp ce chirurgii au păstrat controlul asupra întregii intervenții.

Operația a avut loc în luna mai 2026, în cadrul unui studiu clinic. Pacientul, Rhys Hibbert, din Bedfordshire, avea o tumoră pituitară de aproximativ 11 milimetri. Formațiunea îi afecta deja vederea periferică, iar în lipsa intervenției exista riscul ca vederea să îi fie afectată grav, până la orbire. Tumora a fost îndepărtată cu succes, iar vederea pacientului s-a îmbunătățit după operație.

Tumora a fost descoperită după ce pacientul și-a pierdut cunoștința

Hibbert, în vârstă de 48 de ani, lucra ca manager de servicii pentru clienți și era voluntar în serviciul de ambulanță. Problema medicală a fost descoperită în decembrie 2024, după ce bărbatul s-a prăbușit în timpul unei plimbări și a suferit o criză. Investigațiile efectuate ulterior au evidențiat tumora de la nivelul glandei pituitare.

Inițial, medicii au ales monitorizarea pacientului, fără intervenție chirurgicală imediată. În timp însă, simptomele s-au agravat. Hibbert a început să aibă probleme de vedere și să se împiedice frecvent, după ce și-a pierdut o parte din câmpul vizual periferic.

„Am început să folosesc bastoane după ce m-am împiedicat în mod repetat pentru că nu puteam vedea partea inferioară a câmpului vizual”, a povestit pacientul. În cele din urmă, Hibbert a optat pentru intervenția chirurgicală și a acceptat să participe la cercetarea în cadrul căreia urma să fie folosit sistemul de inteligență artificială. „Dacă pacienții nu sunt pregătiți să participe la cercetare, cum pot medicii să învețe vreodată și cum poate medicina să progreseze?”, a mai declarat el.

O zonă în care diferențele de câțiva milimetri pot conta

Tumora era localizată pe glanda pituitară, un organ de dimensiunea unei bile de marmură, aflat la baza creierului. În aceeași regiune se găsesc vase de sânge importante și nervii care controlează vederea.
Intervenția a fost realizată endoscopic, prin nas, până la baza craniului. În timpul procedurii, chirurgii trebuie să lucreze într-o zonă în care structurile anatomice importante se află foarte aproape unele de altele.

Reprezentanții spitalului au explicat că, în această regiune, o abatere de numai câțiva milimetri poate avea consecințe importante, inclusiv afectarea vederii, un accident vascular cerebral sau alte complicații severe. Înaintea operației, chirurgii folosesc investigațiile imagistice realizate anterior pentru a se orienta asupra anatomiei pacientului. Însă anatomia diferă de la o persoană la alta, iar în timpul intervenției anumite structuri pot fi dificil de identificat.

Inteligența artificială a analizat imaginile în timp real

În timpul operației, sistemul de inteligență artificială a primit imaginile video transmise de camera endoscopică și a analizat ceea ce se vedea în acel moment. Instrumentul a identificat și a evidențiat structuri anatomice importante, inclusiv vase de sânge și nervi, astfel încât chirurgii să poată vedea mai clar zonele care necesitau evitarea în timpul îndepărtării tumorii. Sistemul poate urmări, de asemenea, instrumentele chirurgicale și relația dintre acestea și țesuturi.

Tehnologia nu a luat însă decizii în locul chirurgilor. Echipa medicală a păstrat controlul asupra procedurii, iar inteligența artificială a fost utilizată ca instrument de sprijin. Operația a fost efectuată de profesorul Hani Marcus, neurochirurg consultant la National Hospital for Neurology and Neurosurgery și profesor de neurochirurgie la UCL Queen Square Institute of Neurology, împreună cu medicul Danyal Khan.

Sistemul a fost antrenat pe sute de intervenții

Instrumentul a fost dezvoltat la UCL Hawkes Institute și a fost testat în laborator înainte de utilizarea sa într-o intervenție pe un pacient. Pentru antrenarea și evaluarea sistemului au fost folosite sute de înregistrări video ale intervențiilor pentru îndepărtarea tumorilor pituitare. Structurile anatomice importante din aceste imagini au fost marcate de specialiști, astfel încât sistemul să poată învăța să le identifice în timpul unei intervenții.

Profesorul Hani Marcus a descris sistemul ca pe un instrument care poate oferi chirurgului o a doua perspectivă în timpul unei operații complexe. Echipa precizează însă că tehnologia se află încă în etapa de cercetare. După această primă intervenție realizată pe un pacient, cercetătorii lucrează la un studiu clinic mai amplu pentru evaluarea sistemului.

Vederea pacientului s-a îmbunătățit după operație

Hibbert a spus că a observat o schimbare importantă imediat după intervenție. „Când mi-am revenit după operație, puteam vedea totul clar în încăpere”, a spus el.

Potrivit UCLH, în prima săptămână după operație pacientul putea merge independent, fără ochelari sau bastoane. La aproximativ opt săptămâni de la intervenție, el a spus că vederea continua să se îmbunătățească și că își recăpătase energia. Bărbatul a revenit, de asemenea, la activitatea profesională și speră să se poată întoarce, după recuperare, și la activitatea sa de voluntar în serviciul de ambulanță.

Natalia Brahaș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *