Micul dejun are și el o oră. Prima masă a zilei, legată de longevitate

Ora la care este consumată prima masă a zilei ar putea fi asociată cu riscul de deces, potrivit unui studiu amplu realizat pe peste 31.000 de adulți din Statele Unite. Persoanele care luau prima masă după prânz au avut, în analiza cercetătorilor, un risc mai mare de mortalitate decât cele care mâncau pentru prima dată între orele 7.00 și 8.00 dimineața.

Studiul nu arată că ora la care este luată masa provoacă în mod direct un risc mai mare de deces. Este vorba despre asocieri observate într-un studiu de cohortă, iar autorii au explicat că momentul meselor poate fi influențat și de starea de sănătate, somn, programul de lucru sau alți factori care nu pot fi separați complet de rezultatele observate.

Prima masă a zilei, analizată în funcție de oră

Cercetătorii au analizat date provenite din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), colectate între 1999 și 2018. În studiu au fost incluși 31.044 de adulți cu vârsta de cel puțin 40 de ani.

Participanții au furnizat informații despre alimentele și băuturile consumate în ultimele 24 de ore, inclusiv ora la care au fost consumate. Pentru analiză, orice aliment sau băutură cu aport caloric consumată după ora 4.00 dimineața a fost considerată prima masă a zilei. Ultimul aport caloric a fost considerat ultima masă, iar intervalul dintre prima și ultima masă a reprezentat fereastra de alimentație.

Cercetătorii au urmărit apoi asocierea dintre momentul meselor și mortalitatea înregistrată până la sfârșitul anului 2019.

În perioada mediană de urmărire de 8,6 ani, au fost înregistrate 7.129 de decese, dintre care 2.259 au fost asociate unor cauze cardiovasculare. Analizele au ținut cont de mai mulți factori care pot influența riscul de mortalitate, printre care vârsta, fumatul, activitatea fizică, calitatea alimentației, indicele de masă corporală, aportul energetic, venitul și bolile preexistente.

Riscul a crescut pe măsură ce prima masă era mai târzie

În comparație cu persoanele care luau prima masă între orele 7:00 și 8:00, cele care mâncau pentru prima dată între 8.00 și 10.00 au avut un risc de deces din orice cauză cu 10% mai mare. Pentru prima masă consumată între 10.00 și 12.00, asocierea a indicat un risc cu 19% mai mare, iar pentru prima masă după ora 12.00, cu 29% mai mare.

Și mortalitatea cardiovasculară a prezentat o asociere similară cu momentul primei mese. În cazul persoanelor care mâncau pentru prima dată după prânz, riscul de deces cardiovascular a fost cu 46% mai mare față de grupul care lua prima masă între 7:00 și 8:00.

Autorii au estimat și diferențe ale speranței de viață începând de la vârsta de 50 de ani. Pentru persoanele a căror primă masă era după prânz, speranța de viață estimată a fost, în medie, cu 2,46 ani mai scurtă decât în grupul de referință: „Această estimare nu înseamnă că amânarea micului dejun cu câteva ore reduce direct durata vieții unei persoane, ci reflectă diferențele observate între grupurile analizate”.

Și ultima masă a zilei a fost asociată cu mortalitatea

Momentul ultimei mese a avut o relație diferită cu riscul de deces. În loc ca riscul să crească liniar pe măsură ce ultima masă era consumată tot mai târziu, cercetătorii au observat o asociere în formă de U.

În comparație cu persoanele a căror ultimă masă era între 19.00 și 20.00, cele care mâncau ultima dată înainte de ora 19:00 au avut un risc de mortalitate din orice cauză cu 13% mai mare.

În cazul persoanelor care luau ultima masă după miezul nopții, riscul asociat a fost cu 27% mai mare față de grupul de referință.

Pentru această categorie, autorii au estimat la vârsta de 50 de ani o speranță de viață cu 2,35 ani mai scurtă, în medie, comparativ cu grupul de referință. Din nou, rezultatul reprezintă o asociere statistică și nu demonstrează că ora ultimei mese determină direct durata vieții.

De ce ar putea conta momentul meselor

Momentul în care sunt consumate alimentele este legat de ritmurile circadiene, sistemul biologic care coordonează numeroase procese ale organismului în funcție de ciclul zi-noapte.

Zhilei Shan, unul dintre autorii studiului, a explicat că momentul meselor reprezintă un indiciu important pentru ritmurile circadiene periferice. Potrivit acestuia, o primă masă foarte târzie sau alimentația din timpul nopții ar putea contribui la nealinierea ritmurilor circadiene și la modificări metabolice, inclusiv ale metabolismului glucozei și lipidelor.

Cercetările experimentale pe animale au indicat mai multe mecanisme posibile, printre care modificări ale greutății corporale, acumularea de grăsime în ficat, perturbarea ceasurilor biologice ale organelor și schimbări ale absorbției grăsimilor. Nu este însă stabilit dacă aceste mecanisme explică asocierile observate în studiul realizat pe oameni.

De ce o cină foarte devreme nu trebuie privită automat ca fiind mai sănătoasă

Rezultatul privind ultima masă este unul dintre motivele pentru care autorii recomandă prudență în interpretare. Persoanele care terminau de mâncat mai devreme aveau unele caracteristici diferite de cele care mâncau în jurul orei 19:00-20:00. Cei care mâncau mai devreme erau, în medie, mai în vârstă, aveau mai multe boli preexistente și mâncau mai rar. Prin urmare, ora la care era consumată ultima masă ar putea reflecta, cel puțin parțial, particularități ale stării de sănătate sau ale stilului de viață, nu doar un efect al orei în sine.

Durata intervalului în care se mănâncă nu a avut aceeași asociere în toate situațiile

Cercetătorii au analizat și așa-numita fereastră de alimentație, respectiv timpul dintre prima și ultima masă. După luarea în calcul a momentului primei mese, durata ferestrei de alimentație nu a prezentat o asociere constantă cu mortalitatea în întregul grup analizat. Relația a variat în funcție de ora la care începea alimentația: „Rezultatul aduce o nuanță importantă în discuțiile despre perioadele foarte scurte de alimentație: numărarea exclusivă a orelor dintre prima și ultima masă nu surprinde neapărat toate aspectele relevante ale programului alimentar”.

Studiul nu demonstrează că schimbarea orei meselor prelungește viața

Cercetătorii susțin că eezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece studiul a urmărit asocierile dintre momentul meselor și mortalitate, fără să poată demonstra o relație directă de cauză și efect: „Momentul meselor a fost estimat pe baza informațiilor dintr-un jurnal alimentar de 24 de ore, ceea ce nu reflectă neapărat obiceiurile alimentare ale unei persoane pe parcursul mai multor ani. În plus, cronotipul, programul de somn, momentul activității fizice, munca în ture și alți factori pot influența atât ora la care o persoană mănâncă, cât și starea de sănătate. Există și posibilitatea unei cauzalități inverse. Cu alte cuvinte, alimentația la ore neobișnuite ar putea fi, în anumite situații, o consecință sau un indicator al unei stări de sănătate precare, al unui somn perturbat ori al unui anumit program de muncă”.

Autorii consideră, prin urmare, că momentul meselor trebuie privit ca un posibil marker de risc și, eventual, ca un comportament care poate fi modificat, nu ca o dovadă definitivă că o anumită oră de masă provoacă direct un risc mai mare de deces.

Studiul, intitulat „Meal timing and eating window with all-cause and cardiovascular mortality and life expectancy: population-based cohort study”, a fost publicat în European Journal of Clinical Nutrition.