Viteza mersului, un indiciu al modului în care îmbătrânește creierul

Persoanele care reușesc să își păstreze un ritm natural de mers alert chiar și după vârsta de 80 de ani par să aibă un risc semnificativ mai mic de declin cognitiv și demență. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista Neurology, care sugerează că viteza mersului ar putea fi un indicator al rezilienței creierului la procesul de îmbătrânire.

Cine sunt „super movers”

Cercetătorii au analizat date provenite din cinci mari studii dedicate îmbătrânirii, la care au participat aproape 4.000 de adulți cu o vârstă medie de aproximativ 84 de ani. În plus, au inclus informații din alte două studii care au evaluat imagistica cerebrală sau țesutul cerebral după deces la persoane cu vârsta de peste 80 de ani.

Participanții care au mers mai repede decât aproximativ 93% dintre persoanele de aceeași vârstă au fost încadrați în categoria denumită de cercetători „super movers”, un termen folosit pentru a descrie adulții vârstnici care își păstrează o mobilitate excepțională.

Risc redus de declin cognitiv și demență

Analiza a arătat că, în comparație cu persoanele care mergeau mai încet, „super movers” au prezentat:

-un risc cu aproximativ 50% mai mic de apariție a tulburărilor cognitive în următorii 3 până la 5 ani;
-un risc cu aproximativ 60% mai mic de a primi un diagnostic de boală Alzheimer sau altă formă de demență;
-un declin mai lent al memoriei, vitezei de procesare a informațiilor și flexibilității cognitive.

Ce au arătat investigațiile cerebrale

Scanările RMN au evidențiat că persoanele din grupul „super movers” aveau, în medie, un hipocamp mai mare, regiune a creierului implicată în formarea și stocarea amintirilor.

În schimb, analizele efectuate pe țesut cerebral după deces au oferit o observație interesantă: atât persoanele cu mers alert, cât și cele cu mers lent prezentau niveluri similare ale modificărilor caracteristice bolii Alzheimer.

Potrivit autorilor, acest lucru sugerează că diferența nu constă neapărat într-o cantitate mai mică de leziuni cerebrale, ci într-o reziliență mai mare a creierului, care reușește să funcționeze mai eficient în ciuda modificărilor asociate îmbătrânirii.

De ce ar putea exista această legătură

Mersul este o activitate aparent simplă, însă presupune funcționarea coordonată a mai multor sisteme ale organismului. Pentru a merge rapid sunt necesare un sistem cardiovascular eficient, mușchi puternici, echilibru, coordonare și o bună funcționare a numeroase regiuni cerebrale implicate în planificarea și controlul mișcării.

Din acest motiv, viteza mersului este considerată de mulți neurologi un indicator al stării generale de sănătate și al funcționării creierului la vârste înaintate.

Studiul nu demonstrează că mersul rapid previne demența

Autorii atrag atenția că rezultatele nu demonstrează o relație directă de tip cauză-efect. Cercetarea este observațională, ceea ce înseamnă că nu poate confirma că mersul alert protejează în mod direct creierul.

Este posibil ca persoanele care își păstrează o stare fizică foarte bună să beneficieze și de alți factori favorabili sănătății cognitive, precum o condiție cardiovasculară mai bună, un stil de viață activ sau o rezervă cognitivă mai mare. Sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă intervențiile care cresc viteza mersului pot reduce efectiv riscul de demență.

Activitatea fizică rămâne una dintre cele mai bune recomandări pentru un creier sănătos

Chiar dacă studiul nu dovedește că mersul alert previne boala Alzheimer, concluziile se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care arată că activitatea fizică regulată este asociată cu o îmbătrânire mai sănătoasă a creierului.

Specialiștii recomandă menținerea unui stil de viață activ pe tot parcursul vieții, prin mers, exerciții aerobice, antrenamente de forță și exerciții pentru echilibru, adaptate vârstei și stării de sănătate. În plus, modificările apărute în viteza mersului la o persoană în vârstă merită discutate cu medicul, deoarece pot reprezenta un semnal precoce al unor probleme neurologice sau generale de sănătate, susțin cercetătorii.