Sănătatea mintală, o provocare tot mai mare: 1,2 miliarde de oameni trăiesc cu o afecțiune psihică

Sănătatea mintală, o provocare tot mai mare: 1,2 miliarde de oameni trăiesc cu o afecțiune psihică

Aproape unul din șapte oameni trăia cu o afecțiune psihică în 2023, iar serviciile de sănătate mintală nu reușesc să țină pasul cu nevoile populației

Numărul persoanelor care trăiesc cu o tulburare psihică aproape s-a dublat în ultimele trei decenii, pe fondul creșterii accentuate a cazurilor de anxietate și depresie. În 2023, aproximativ 1,2 miliarde de oameni din întreaga lume aveau o afecțiune de sănătate mintală, potrivit unei analize publicate în The Lancet, în cadrul proiectului Global Burden of Disease 2023.

Comparativ cu 1990, numărul total al cazurilor a crescut cu 95%. Cele mai importante creșteri au fost înregistrate pentru tulburările de anxietate și tulburarea depresivă majoră, care au devenit cele mai răspândite afecțiuni psihice la nivel mondial.

Autorii atrag atenția că sistemele de sănătate nu au ținut pasul cu această evoluție, iar accesul la servicii specializate rămâne insuficient în multe țări.

Anxietatea și depresia, cele mai frecvente afecțiuni

Potrivit analizei, numărul persoanelor diagnosticate cu tulburări de anxietate a crescut cu 158% față de 1990, iar cazurile de tulburare depresivă majoră au crescut cu 131%.

Raportul arată că tulburările psihice nu afectează doar sănătatea persoanei diagnosticate, ci au consecințe importante și asupra familiilor, locurilor de muncă și economiei, prin reducerea capacității de muncă și creșterea presiunii asupra sistemelor de sănătate și de protecție socială.

Femeile sunt afectate mai frecvent

În 2023, aproximativ 620 de milioane de femei și 552 de milioane de bărbați trăiau cu o tulburare psihică.

Autorii spun că diferențele sunt influențate de mai mulți factori. În cazul femeilor, un rol important îl pot avea violența domestică, abuzul sexual, discriminarea, presiunile sociale și schimbările biologice din anumite perioade ale vieții, inclusiv perioada perinatală.

Depresia și anxietatea au fost cele mai frecvente diagnostice în rândul femeilor. Totodată, tulburarea depresivă persistentă, tulburarea bipolară, anorexia nervoasă și bulimia nervoasă au fost raportate mai des la femei decât la bărbați.

În schimb, tulburările de neurodezvoltare și cele de comportament, precum ADHD, tulburarea de conduită și tulburările din spectrul autist, au fost mai frecvente în rândul bărbaților.

Adolescenții, categoria cea mai afectată

Cea mai mare povară a tulburărilor psihice a fost observată în rândul adolescenților cu vârste între 15 și 19 ani.

Autorii consideră că aceste date evidențiază necesitatea dezvoltării unor programe de prevenție și intervenție timpurie, precum și a unor servicii de sănătate mintală adaptate nevoilor copiilor și adolescenților.

Ce factori sunt asociați cu apariția tulburărilor psihice

Raportul identifică mai mulți factori care cresc riscul apariției unor afecțiuni psihice, printre care:

-violența sexuală în copilărie;

-violența în relația de cuplu;

-bullying-ul.

Acești factori au fost asociați cu un risc mai mare pentru depresie, anxietate, schizofrenie, tulburare bipolară, tulburare de conduită și bulimie nervoasă.

Totuși, autorii spun că ei nu explică singuri creșterea numărului de cazuri. Evoluția sănătății mintale este influențată de un ansamblu de factori, care includ predispoziția genetică, mecanisme biologice, sărăcia, inegalitățile sociale și impactul unor crize majore, precum pandemia de COVID-19, războaiele, dezastrele naturale și schimbările climatice.

Serviciile de sănătate mintală rămân insuficiente

Deși tulburările psihice reprezintă de mulți ani una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel mondial, dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală nu a ținut pasul cu creșterea numărului de persoane afectate.

Autorii raportului avertizează că diferența dintre nevoile populației și accesul la îngrijire continuă să se adâncească și susțin că investițiile în prevenție, diagnostic precoce și servicii specializate trebuie să devină o prioritate pentru sistemele de sănătate.

Natalia Brahaș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *