Speranța de viață crește, însă și anii trăiți cu boli cronice
Oamenii trăiesc astăzi mai mult decât oricând, însă anii câștigați nu sunt întotdeauna ani trăiți în stare bună de sănătate. Un amplu studiu internațional, publicat în revista The Lancet Public Health, arată că speranța de viață continuă să crească în aproape toate țările lumii, însă și perioada petrecută cu boli cronice sau dizabilități devine tot mai lungă.
O viață mai lungă nu înseamnă automat o viață mai sănătoasă
În ultimul secol, speranța de viață la nivel mondial a crescut spectaculos, ajungând în 2023 la 73,8 ani. Progresul se datorează reducerii mortalității infantile și materne, controlului bolilor infecțioase, vaccinării și tratamentelor moderne pentru numeroase afecțiuni.
Analiza publicată în The Lancet Public Health, care a inclus date din 204 țări și teritorii, arată însă că speranța de viață sănătoasă nu a crescut în același ritm.
Cu alte cuvinte, oamenii trăiesc mai mult, dar petrec mai mulți ani confruntându-se cu boli cronice, limitări funcționale sau dizabilități.
La nivel global, aproximativ 14,5% din durata vieții este petrecută în condiții de sănătate precară, potrivit autorilor studiului.
Țările cu cea mai mare speranță de viață au și mai mulți ani trăiți cu boli
Una dintre concluziile care i-a surprins pe cercetători este că statele în care oamenii trăiesc cel mai mult sunt și cele în care perioada petrecută cu probleme de sănătate este mai lungă.
Acest lucru sugerează, spun cercetătorii, că progresul medicinei prelungește viața, însă nu reușește întotdeauna să amâne apariția bolilor cronice.
În 2023, populația din țările cu venituri ridicate a petrecut, în medie, 15,7% din viață în stare de sănătate precară. Printre statele cu cele mai mari perioade trăite cu boală se numără Statele Unite, Australia și Canada. La polul opus, cele mai mici perioade de viață petrecute cu afecțiuni au fost raportate în Nauru, Insulele Solomon și Laos.
Ce afecțiuni contribuie cel mai mult la această situație
Cercetătorii au constatat că peste jumătate din anii trăiți cu probleme de sănătate sunt determinați de afecțiuni care nu sunt neapărat fatale, dar afectează semnificativ calitatea vieții.
Printre cele mai importante se numără: tulburările musculo-scheletice, inclusiv durerile lombare, tulburările psihice, afecțiunile organelor de simț, precum pierderea auzului asociată înaintării în vârstă, traumatismele și accidentele.
În țările cu venituri reduse, la această povară se adaugă malnutriția, infecțiile respiratorii, tuberculoza și bolile tropicale.
Factorii de risc pot fi influențați
Studiul identifică mai mulți factori care contribuie la creșterea numărului de ani trăiți cu boli.
Printre cei mai importanți se află: excesul ponderal și obezitatea, alimentația deficitară, fumatul, valorile crescute ale glicemiei, poluarea aerului.
În țările cu venituri ridicate, consumul excesiv de alcool și droguri se numără, de asemenea, printre principalii factori de risc.
Accentul trebuie mutat de la longevitate la îmbătrânirea sănătoasă
Autorii studiului consideră că sistemele de sănătate trebuie să își schimbe prioritățile. Obiectivul nu ar trebui să fie doar prelungirea vieții, ci și reducerea perioadei în care oamenii trăiesc cu boli cronice și dizabilități.
Organizația Mondială a Sănătății definește îmbătrânirea sănătoasă drept procesul prin care oamenii își păstrează cât mai mult timp capacitatea de a desfășura activitățile importante pentru viața de zi cu zi.
„Rezultatele noastre sugerează că viitoarele progrese în sănătatea populației nu vor veni doar din faptul că oamenii vor trăi mai mult, ci și din faptul că vor trăi mai sănătos”, a declarat Christopher Murray, director al Institutului pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății (IHME) din cadrul Universității Washington și autorul principal al studiului.
Potrivit cercetătorilor, investițiile în prevenție, depistarea precoce a bolilor, controlul afecțiunilor cronice, serviciile de sănătate mintală, reabilitare și îngrijirea pe termen lung ar putea reduce numărul anilor petrecuți cu dizabilități și ar avea beneficii importante atât pentru pacienți, cât și pentru sistemele de sănătate și economie.
