Gesturile mici de ajutor pot avea efecte mari pe termen lung

Ajutorarea regulată a celorlalți, chiar și doar câteva ore pe săptămână, poate încetini semnificativ declinul cognitiv asociat îmbătrânirii. Nu este vorba doar despre voluntariatul organizat: gesturile informale, precum sprijinirea vecinilor, a prietenilor sau a membrilor familiei, s-au dovedit la fel de benefice pentru sănătatea creierului.

Concluzia aparține unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Texas, Austin, și de la Universitatea din Massachusetts, Boston, care arată că ajutorul oferit constant persoanelor din afara propriei gospodării este asociat cu o încetinire semnificativă a declinului cognitiv la adulții de vârstă mijlocie și înaintată. Rezultatele au fost publicate în revista Social Science & Medicine.

Un studiu pe termen lung, cu peste 30.000 de participanți

Cercetarea a urmărit mai mult de 30.000 de adulți din Statele Unite pe o perioadă de aproximativ 20 de ani. Rezultatele arată că persoanele care i-au ajutat în mod regulat pe alții au prezentat o rată mai lentă de declin cognitiv legat de vârstă.

În medie, declinul a fost redus cu aproximativ 15–20% în rândul celor care fie au făcut voluntariat formal, fie au oferit ajutor informal, cum ar fi sprijinirea vecinilor, a prietenilor sau a rudelor. Cel mai puternic și mai constant beneficiu a fost observat în cazul celor care au petrecut aproximativ două până la patru ore pe săptămână ajutându-i pe alții.

Două până la patru ore pe săptămână pot face diferența

„Acțiunile zilnice de sprijin – fie ele organizate sau personale – pot avea un impact cognitiv de durată”, explică Sae Hwang Han, profesor asistent de dezvoltare umană și științe familiale la Universitatea din Texas, Austin, și autor principal al studiului.

Potrivit acestuia, beneficiile nu sunt doar pe termen scurt. Ele se acumulează în timp, atunci când implicarea este susținută. Mai mult, cercetătorii au observat că nu este nevoie de un efort intens sau constant: implicarea moderată, de doar două până la patru ore pe săptămână, a fost asociată în mod repetat cu beneficii cognitive substanțiale.

Voluntariatul formal și ajutorul informal, la fel de valoroase

Studiul este printre primele care analizează în paralel voluntariatul formal și ajutorul informal. Acesta din urmă poate include activități precum transportul unei persoane la o consultație medicală, supravegherea copiilor, tunsul gazonului sau ajutorul acordat unui vecin pentru completarea declarațiilor fiscale.

Datele arată că aproximativ o treime dintre americanii în vârstă participă la activități de voluntariat organizate. În schimb, mai mult de jumătate îi ajută în mod regulat pe cei din jur în forme informale.

„Se presupune uneori că ajutorul informal oferă mai puține beneficii pentru sănătate din cauza lipsei de recunoaștere socială”, spune Han. „Dar a fost o surpriză plăcută să constatăm că acesta oferă beneficii cognitive comparabile cu voluntariatul formal.”

Factori care pot influența atât comportamentul

Pentru a înțelege aceste relații în timp, cercetătorii au folosit date din Studiul Național privind Sănătatea și Pensionarea, un set de date reprezentativ la nivel național, care include persoane cu vârsta de peste 51 de ani și informații colectate începând din 1998.

Analiza a ținut cont de factori care pot influența atât comportamentul de ajutorare, cât și sănătatea cognitivă, precum nivelul de educație, averea, starea de sănătate fizică și mintală. Chiar și după ajustarea pentru acești factori, declinul cognitiv a fost mai lent la persoanele care au început să-i ajute pe alții și au continuat să facă acest lucru de-a lungul anilor.

În schimb, retragerea completă din activitățile de ajutorare a fost asociată cu o funcție cognitivă mai slabă.

Ajutorarea celorlalți poate susține sănătatea creierului prin mai multe mecanisme

Cercetătorii susțin că aceste rezultate întăresc ideea că voluntariatul, ajutorul acordat și relațiile de vecinătate ar trebui privite și ca o problemă de sănătate publică. Importanța este cu atât mai mare la vârste înaintate, când riscul de declin cognitiv și de boli precum Alzheimer crește.

Studiul face legătura și cu cercetări anterioare conduse de același autor principal, care au arătat că voluntariatul poate reduce efectele nocive ale stresului cronic asupra inflamației sistemice, un mecanism biologic asociat cu declinul cognitiv și demența.

Luate împreună, datele sugerează că ajutorarea celorlalți poate susține sănătatea creierului prin mai multe mecanisme: reducerea stresului, întărirea legăturilor sociale și menținerea unei implicări cognitive și emoționale active.

„Mulți adulți în vârstă, chiar și cu o stare de sănătate suboptimă, continuă să aducă contribuții valoroase celor din jur”, subliniază Han. „Iar aceștia pot fi, de fapt, cei care beneficiază cel mai mult de oportunitățile de a ajuta.”

Despre autori

Pe lângă Sae Hwang Han, la studiu au contribuit Shiyang Zhang, fost cercetător postdoctoral la Universitatea din Texas, Austin, și Jeffrey Burr, de la Universitatea din Massachusetts, Boston.