Unde câștigă inteligența artificială în fața omului. Rezultatele unui studiu cu peste 100.000 de participanți

Pot sistemele de inteligență artificială generativă, precum ChatGPT, să creeze cu adevărat idei originale? Un nou studiu coordonat de profesorul Karim Jerbi, de la Departamentul de Psihologie al Universității din Montreal, cu participarea unuia dintre cei mai cunoscuți cercetători în domeniu, Yoshua Bengio, oferă cel mai amplu răspuns de până acum. Cercetarea reprezintă cea mai mare comparație directă realizată vreodată între creativitatea umană și cea a modelelor lingvistice mari.

Studiul, publicat în revista Scientific Reports, indică un moment de cotitură: inteligența artificială generativă a ajuns la un nivel la care poate depăși creativitatea umană medie în anumite teste standardizate. În același timp însă, oamenii cei mai creativi păstrează un avantaj net și constant, chiar și în fața celor mai performante sisteme de inteligență artificială.

Inteligența artificială ajunge la nivelul creativității umane medii

Cercetătorii au analizat performanța mai multor modele lingvistice majore, inclusiv ChatGPT, Claude, Gemini și altele, comparându-le cu rezultatele obținute de peste 100.000 de participanți umani. Concluziile sunt clare: unele sisteme de inteligență artificială, printre care GPT-4, au depășit scorurile medii ale oamenilor în sarcini concepute pentru a măsura creativitatea lingvistică divergentă.

„Studiul nostru arată că unele sisteme de inteligență artificială bazate pe modele lingvistice extinse pot depăși acum creativitatea umană medie în sarcini bine definite”, explică profesorul Karim Jerbi. „Rezultatul poate fi surprinzător, chiar tulburător. Dar există o observație la fel de importantă: chiar și cele mai bune sisteme de inteligență artificială nu ating nivelurile celor mai creativi oameni.”

Unde se oprește inteligența artificială: vârful creativității rămâne uman

O analiză suplimentară realizată de coautorii studiului, cercetătorul postdoctoral Antoine Bellemare-Pépin (Universitatea din Montréal) și doctorandul François Lespinasse (Universitatea Concordia), a scos la iveală un contrast puternic. Deși unele modele de inteligență artificială depășesc performanța unei persoane obișnuite, creativitatea maximă rămâne ferm de partea oamenilor.

Atunci când cercetătorii au analizat doar jumătatea cea mai creativă a participanților, scorurile medii ale acestora au depășit performanța fiecărui model de inteligență artificială testat. Diferența a devenit și mai pronunțată în rândul primilor 10% dintre cei mai creativi participanți.

„Am dezvoltat un cadru riguros care ne permite să comparăm creativitatea umană și cea a inteligenței artificiale folosind aceleași instrumente, pe baza datelor de la peste 100.000 de participanți, în colaborare cu Jay Olson de la Universitatea din Toronto”, precizează profesorul Jerbi, care este și profesor asociat la Mila.

Cum este măsurată creativitatea la oameni și la mașini

Pentru a asigura o evaluare echitabilă, cercetătorii au folosit mai multe metode standardizate. Instrumentul principal a fost Testul de Asociație Divergentă (DAT), un test psihologic larg utilizat pentru a măsura creativitatea divergentă – capacitatea de a genera idei diverse și originale pornind de la o singură cerință.

Creat de Jay Olson, coautor al studiului, testul le cere participanților, fie ei oameni sau sisteme de inteligență artificială, să enumere zece cuvinte care nu au legături evidente de sens între ele. Un exemplu de răspuns extrem de creativ include termeni precum „galaxie, furculiță, libertate, alge, armonică, cuantică, nostalgie, catifea, uragan, fotosinteză”.

Performanța la acest test este corelată strâns cu rezultatele obținute la alte evaluări consacrate ale creativității, utilizate în scriere, generarea de idei și rezolvarea creativă a problemelor. Deși sarcina este bazată pe limbaj, ea implică procese cognitive mult mai ample decât simpla cunoaștere a vocabularului.

De la asocieri de cuvinte la scriere creativă

Cercetătorii au mers mai departe pentru a vedea dacă succesul inteligenței artificiale în acest test relativ simplu se traduce și în contexte creative mai complexe. Modelele de inteligență artificială și participanții umani au fost comparați în sarcini de scriere creativă, precum compunerea de haiku, redactarea de rezumate de filme sau scrierea de povestiri scurte.

Și aici s-a repetat același tipar: inteligența artificială a reușit uneori să depășească performanța oamenilor obișnuiți, însă cei mai talentați creatori umani au livrat constant texte mai puternice, mai originale și mai expresive.

Poate fi „reglată” creativitatea inteligenței artificiale?

Studiul a abordat și o întrebare esențială: creativitatea inteligenței artificiale este fixă sau poate fi influențată? Răspunsul cercetătorilor este clar: poate fi ajustată.

Un rol important îl joacă parametri tehnici precum „temperatura” modelului, care controlează gradul de previzibilitate al răspunsurilor. La valori scăzute, inteligența artificială produce rezultate mai sigure și mai convenționale. La valori ridicate, răspunsurile devin mai variate, mai riscante și mai exploratorii.

De asemenea, modul în care sunt formulate instrucțiunile influențează puternic rezultatele. De exemplu, solicitările care încurajează analiza originii și structurii cuvintelor, prin etimologie, duc la asocieri mai neașteptate și la scoruri mai mari de creativitate. Acest lucru subliniază dependența profundă a creativității inteligenței artificiale de îndrumarea umană.

Va înlocui inteligența artificială creatorii umani?

Autorii studiului oferă o perspectivă echilibrată asupra temerilor legate de înlocuirea profesiilor creative. Deși inteligența artificială poate egala sau chiar depăși creativitatea umană medie în anumite sarcini, ea are limite clare și funcționează în continuare sub direcția omului.

„Chiar dacă IA poate atinge niveluri de creativitate comparabile cu cele umane în anumite teste, trebuie să depășim această idee înșelătoare de competiție”, afirmă profesorul Karim Jerbi. „Inteligența artificială generativă este, înainte de toate, un instrument extrem de puternic în slujba creativității umane. Nu va înlocui creatorii, ci va transforma profund modul în care aceștia își imaginează, explorează și creează.”

Concluzia studiului este una clară: inteligența artificială nu semnalează sfârșitul creativității umane, ci începutul unei colaborări. Folosită ca asistent creativ, ea poate extinde ideile și deschide noi direcții de explorare, amplificând imaginația umană, nu substituind-o.

Despre studiu

Lucrarea intitulată „Creativitatea divergentă la oameni și modelele lingvistice mari” a fost publicată în Scientific Reports. Cercetarea a reunit oameni de știință de la Universitatea din Montréal, Universitatea Concordia, Universitatea din Toronto Mississauga, Mila – Institutul de Inteligență Artificială din Quebec – și Google DeepMind.

Studiul a fost coordonat de profesorul Karim Jerbi, iar Antoine Bellemare-Pépin și François Lespinasse au fost coautori principali. Din echipă a făcut parte și Yoshua Bengio, fondatorul Mila și unul dintre pionierii învățării profunde, tehnologia care stă la baza sistemelor moderne de inteligență artificială.