Mutația genetică rară care reduce nevoia de somn la doar 4 ore pe noapte

Unii oameni au o mutație genetică rară care le permite să fie complet odihniți după doar 4 ore de somn, în timp ce majoritatea au nevoie de cel puțin 7-9 ore pentru a funcționa optim. Această descoperire fascinantă a fost detaliată într-un studiu publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Gena SIK3-N783Y și impactul său asupra somnului
Mutația genetică identificată, SIK3-N783Y, a fost studiată pe șoareci modificați genetic pentru a observa impactul asupra duratei somnului. Cercetătorii au descoperit că această mutație este corelată cu o nevoie mai redusă de somn, oferind perspective pentru dezvoltarea unor tratamente pentru tulburările de somn.
Cum funcționează organismul acestor persoane
Potrivit neurologului și geneticianului Ying-Hui Fu de la University of California, San Francisco, organismele noastre continuă să se detoxifice și să se repare în timpul somnului. La persoanele cu această mutație, aceste procese sunt accelerate, permițând recuperarea mai rapidă într-un interval de timp mult mai scurt.
Riscurile asociate unui somn insuficient
De obicei, lipsa somnului este asociată cu oboseală, probleme de memorie și un risc crescut de afecțiuni cardiace. Totuși, indivizii cu această mutație nu resimt aceste efecte negative și, mai mult, se simt rău dacă dorm mai mult de 6 ore.
Ce spun studiile despre durata optimă a somnului
Majoritatea adulților au nevoie de 7-9 ore de somn pe noapte pentru a fi în formă. Însă persoanele cu această mutație pot funcționa perfect cu doar 4-6 ore, fără să resimtă oboseala sau alte efecte negative.
Experimentele pe șoareci și implicațiile pentru viitor
Cercetătorii au testat mutația pe șoareci de laborator, observând că aceștia dorm cu aproximativ 31 de minute mai puțin decât cei fără mutație. După o privare de somn, diferența crește la 54 de minute.
Deși șoarecii dorm, în medie, 12 ore pe zi, această reducere genetică este mai mică decât cea observată la oameni. Factorii care influențează această discrepanță pot fi tiparul fragmentat de somn al rozătoarelor și cosangvinizarea șoarecilor din experiment.
O nouă cale către tratamente inovatoare
Studiul evidențiază faptul că gena Sik3 ar putea deveni o țintă terapeutică promițătoare pentru cercetători. Aceștia explorează noi metode pentru îmbunătățirea eficienței somnului, oferind perspective interesante pentru tratamente personalizate.