De ce anul acesta este foarte fierbinte

Schimbările climatice provocate de om amplifică fenomenele meteorologice naturale pentru a provoca valuri de căldură care afectează Asia, Europa și America de Nord, ceea ce ar putea face din 2023 cel mai fierbinte an de la începutul înregistrărilor, spun oamenii de știință.

Experții explică cum de 2023 a devenit atât de cald, avertizând că aceste temperaturi record se vor înrăutăți chiar dacă omenirea își reduce drastic emisiile de gaze care încălzesc planeta.

El Nino și nu numai

După o vară fierbinte record în 2022, anul acesta fenomenul de încălzire din Pacific cunoscut sub numele de El Nino a revenit, încălzind oceanele.

„Este posibil ca acest lucru să fi furnizat o oarecare căldură suplimentară în Atlanticul de Nord, deși, deoarece evenimentul El Nino este abia la început, este probabil ca aceasta să fie doar o mică parte a efectului”, a scris într-o analiză Robert Rohde, de la grupul american de monitorizare a temperaturii Berkeley Earth, într-o analiză.

Grupul a calculat că există 81% șanse ca anul 2023 să devină cel mai călduros an de când au început înregistrările termometrelor, la mijlocul secolului al XIX-lea.

Praf și sulf

Este posibil ca încălzirea Atlanticului să fi fost accentuată și de o scădere a două substanțe care reflectă de obicei lumina solară departe de ocean: praful care suflă din deșertul Sahara și aerosolii de sulf proveniți din combustibilul de transport maritim.

Analiza lui Rohde a temperaturilor din regiunea Atlanticului de Nord a remarcat „nivelurile excepțional de scăzute ale prafului provenit din Sahara în ultimele luni”.

Acest lucru s-a datorat vânturilor albastre atlantice neobișnuit de slabe, a declarat Karsten Haustein de la Centrul federal de servicii climatice din Germania.

Între timp, noile restricții de transport maritim din 2020 au redus emisiile toxice de sulf. „Acest lucru nu ar explica toate vârfurile actuale din Atlanticul de Nord, dar este posibil să fi contribuit la severitatea lor”, a precizat Rohde.

Anticicloni „stagnanți”

Încălzirea oceanelor afectează modelele meteorologice terestre, provocând valuri de căldură și secete în unele locuri și furtuni în altele. Atmosfera mai caldă absoarbe umezeala și o aruncă în altă parte, a declarat Richard Allan, profesor de științe climatice la Universitatea din Reading.

Oamenii de știință au evidențiat durata și intensitatea sistemelor anticiclonice persistente care au adus valuri de căldură.

„Acolo unde persistă zone de presiune înaltă stagnante deasupra continentelor, aerul se scufundă și se încălzește, topind norii, ceea ce face ca soarele intens de vară să pârjolească solurile, încălzind solul și aerul de deasupra”, cu valuri de căldură „depuse pe loc” timp de săptămâni, a spus Allan.

În Europa, „aerul cald care a pătruns dinspre Africa rămâne acum pe loc, cu condiții de presiune ridicată stabilizate, ceea ce înseamnă că căldura din marea, pământul și aerul cald continuă să se acumuleze”, a adăugat Hannah Cloke, cercetător în domeniul climei la Universitatea din Reading.

Rolul schimbărilor climatice

Oamenii de știință din cadrul Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) au declarat în raportul lor global de sinteză din acest an că schimbările climatice au făcut ca valurile de căldură mortale să fie „mai frecvente și mai intense în majoritatea regiunilor terestre începând cu anii 1950”.

Valurile de căldură din această lună „nu reprezintă un singur fenomen, ci mai multe fenomene care acționează în același timp”, a declarat Robert Vautard, director al Institutului francez pentru climă Pierre-Simon Laplace. „Dar toate sunt întărite de un singur factor: schimbările climatice”.

Temperaturile globale mai ridicate fac ca valurile de căldură să fie mai lungi și mai intense. În ciuda faptului că este principalul factor determinant, schimbările climatice sunt o variabilă pe care oamenii o pot influența prin reducerea emisiilor de combustibili fosili.

„Ieșim din obișnuitele și bine-cunoscutele oscilații naturale ale climei și ne îndreptăm spre un teritoriu necunoscut și mai extrem”, a declarat Melissa Lazenby, conferențiar senior în domeniul schimbărilor climatice la Universitatea din Sussex.

„Cu toate acestea, avem capacitatea de a reduce influența noastră umană asupra climei și a vremii și de a nu crea valuri de căldură mai extreme și de lungă durată.”

Prognoza de căldură

Berkeley Earth a avertizat că actualul El Nino ar putea face ca Pământul să fie și mai cald în 2024. IPCC a transmis că valurile de căldură riscă să devină mai frecvente și mai intense, deși guvernele pot limita schimbările climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale țărilor.

„Acesta este doar începutul”, a declarat Simon Lewis, președinte al catedrei de știință a schimbărilor globale de la University College London. „Reducerile profunde, rapide și susținute ale emisiilor de dioxid de carbon până la nivelul zero net pot opri încălzirea, dar omenirea va trebui să se adapteze la valuri de căldură și mai severe în viitor.”