Stresul cronic determină creierul să poftească la mâncarea de confort. Studiu

Când ești stresat, o gustare bogată în calorii poate părea o soluție reconfortantă. Dar această combinație are un dezavantaj nesănătos. Potrivit oamenilor de știință de la Sydney, stresul combinat cu mâncarea „de confort” bogată în calorii creează schimbări în creier care conduc la mai multă mâncare, stimulează pofta de alimente dulci, foarte gustoase și duc la creșterea excesivă în greutate.

O echipă de la Garvan Institute of Medical Research a descoperit că stresul a anulat răspunsul natural al creierului la sațietate, ducând la semnale de recompensă non-stop care promovează consumul de alimente foarte gustoase. Acest lucru a avut loc într-o parte a creierului numită habenula laterală, care, atunci când este activată, în mod normal amortizează aceste semnale de recompensă.

„Descoperirile noastre arată că stresul poate anula un răspuns natural al creierului care diminuează plăcerea obținută din alimentație – ceea ce înseamnă că creierul este recompensat continuu să mănânce”, spune profesorul Herzog, autorul principal al studiului și cercetător invitat la Institutul Garvan.

„Am arătat că stresul cronic, combinat cu o dietă bogată în calorii, poate determina un consum de alimente din ce în ce mai mare, precum și o preferință pentru alimente dulci, foarte gustoase, promovând astfel creșterea în greutate și obezitatea. Această cercetare evidențiază cât de crucială este o dietă sănătoasă în perioadele de stres.”

De la creierul stresat la creșterea în greutate

În timp ce unii oameni mănâncă mai puțin în perioadele de stres, majoritatea vor mânca mai mult decât de obicei și vor alege opțiuni bogate în calorii, bogate în zahăr și grăsimi.

Pentru a înțelege ce determină aceste obiceiuri alimentare, echipa a investigat pe modele de șoareci modul în care diferite zone ale creierului au răspuns la stresul cronic în cadrul diferitelor diete.

„Am descoperit că o zonă cunoscută sub numele de habenula laterală, care în mod normal este implicată în oprirea răspunsului de recompensă al creierului, era activă la șoarecii care au urmat o dietă pe termen scurt, bogată în grăsimi, pentru a proteja animalul de supraalimentare. Cu toate acestea, atunci când șoarecii au fost supuși unui stres cronic, această parte a creierului a rămas tăcută – permițând semnalelor de recompensă să rămână active și să încurajeze alimentația de plăcere, fără a mai răspunde la semnalele de reglementare a sațietății”, explică primul autor, Dr. Kenny Chi Kin Ip de la Institutul Garvan:

„Am constatat că șoarecii stresați cu o dietă bogată în grăsimi au luat de două ori mai mult în greutate decât șoarecii cu aceeași dietă care nu au fost stresați”.

Cercetătorii au descoperit că în centrul creșterii în greutate se afla molecula NPY, pe care creierul o produce în mod natural ca răspuns la stres. Atunci când cercetătorii au blocat activarea NPY de către celulele cerebrale din habenula laterală la șoarecii stresați cu o dietă bogată în grăsimi, șoarecii au consumat mai puțină hrană de confort, ceea ce a dus la o creștere mai mică în greutate.

Conducerea mâncării de confort

Cercetătorii au efectuat apoi un „test de preferință pentru sucraloză” – permițând șoarecilor să aleagă să bea fie apă, fie apă îndulcită artificial.

„Șoarecii stresați care au urmat o dietă bogată în grăsimi au consumat de trei ori mai multă sucraloză decât șoarecii care au urmat doar o dietă bogată în grăsimi, ceea ce sugerează că stresul nu numai că activează mai multe recompense atunci când mănâncă, dar determină în mod specific o poftă de alimente dulci și gustoase”, spune profesorul Herzog: „În mod crucial, nu am observat această preferință pentru apa îndulcită la șoarecii stresați care aveau o dietă obișnuită.”

Stresul anulează echilibrul energetic sănătos

„În situații stresante este ușor să folosești multă energie, iar sentimentul de recompensă te poate calma – acesta este momentul în care un impuls de energie prin intermediul alimentelor este util. Dar, atunci când este experimentat pe perioade lungi de timp, stresul pare să schimbe ecuația, determinând o alimentație care este rea pentru organism pe termen lung”, spune profesorul Herzog.

Cercetătorii spun că descoperirile lor identifică stresul ca fiind un regulator critic al obiceiurilor alimentare care poate anula capacitatea naturală a creierului de a echilibra nevoile energetice.

„Această cercetare subliniază cât de mult poate compromite stresul un metabolism energetic sănătos”, spune profesorul Herzog: „Este un memento pentru a evita un stil de viață stresant și, în mod crucial – dacă vă confruntați cu stresul pe termen lung – încercați să aveți o dietă sănătoasă și să blocați mâncarea nesănătoasă.”