Clima rece este benefică pentru o îmbătrânire sănătoasă. Studiu
O temperatură corporală mai scăzută este unul dintre cele mai eficiente mecanisme de prelungire a duratei de viață a animalelor. În revista „Nature Aging”, un grup de lucru din cadrul Clusterului de excelență în cercetarea îmbătrânirii CECAD al Universității din Köln a descris acum exact cum funcționează acest lucru. Oamenii de știință arată că frigul poate preveni agregarea patologică a proteinelor tipice pentru două boli neurodegenerative asociate cu îmbătrânirea.
Frigul activează un mecanism de curățare celulară care descompune agregările proteice dăunătoare responsabile de diverse boli asociate cu îmbătrânirea. În ultimii ani, studiile efectuate pe diferite organisme model au arătat deja că speranța de viață crește semnificativ atunci când temperatura corpului este scăzută. Cu toate acestea, modul exact în care funcționează acest lucru a fost încă neclar în multe domenii. O echipă de cercetare de la Clusterul de excelență în cercetarea îmbătrânirii CECAD al Universității din Köln a deblocat acum un mecanism responsabil. Studiul „Temperatura rece prelungește longevitatea și previne agregarea proteinelor legate de boli prin proteazomii induse de PA28γ” a apărut în Nature Aging.
Profesorul Dr. David Vilchez și grupul său de lucru au folosit un organism model non-vertebrat, nematodul Caenorhabditis elegans, și celule umane cultivate. Ambele purtau genele a două boli neurodegenerative care apar de obicei la bătrânețe: scleroza laterală amiotrofică (ALS) și boala Huntington. Ambele boli se caracterizează prin acumulări de depozite de proteine dăunătoare și nocive – așa-numitele agregări proteice patologice. În ambele organisme model, frigul a eliminat în mod activ aglomerările de proteine, prevenind astfel agregarea proteică patologică atât în cazul SLA, cât și în cazul bolii Huntington.
Îmbătrânirea este un factor de risc major pentru mai multe boli neurodegenerative
Mai exact, cercetătorii au explorat impactul frigului asupra activității proteazomilor, un mecanism celular care elimină proteinele deteriorate din celule. Cercetările au arătat că activatorul proteazomului PA28γ/PSME3 a atenuat deficitele cauzate de îmbătrânire atât la nematode, cât și la celulele umane. În ambele cazuri, a fost posibilă activarea activității proteazomului printr-o scădere moderată a temperaturii. „Luate împreună, aceste rezultate arată cum, de-a lungul evoluției, frigul și-a păstrat influența asupra reglării proteazomului – cu implicații terapeutice pentru îmbătrânire și pentru bolile asociate cu îmbătrânirea”, a declarat profesorul Vilchez.
Îmbătrânirea este un factor de risc major pentru mai multe boli neurodegenerative asociate cu agregarea de proteine, inclusiv Alzheimer, Parkinson, Huntington și SLA. Profesorul Vilchez a declarat: „Credem că aceste rezultate pot fi aplicate la alte boli neurodegenerative legate de vârstă, precum și la alte specii de animale.” O descoperire cheie a fost aceea că activitatea proteazomului poate fi, de asemenea, crescută prin supraexprimarea genetică a activatorului. În acest fel, proteinele care cauzează boli pot fi eliminate chiar și la temperatura normală a corpului de 37 de grade Celsius. Aceste rezultate pot oferi ținte terapeutice pentru îmbătrânire și pentru bolile asociate îmbătrânirii.
O reducere moderată a temperaturii corpului poate avea efecte foarte pozitive
Se știe de mult timp că, în timp ce temperaturile extrem de scăzute pot fi dăunătoare pentru organisme, o reducere moderată a temperaturii corpului poate avea efecte foarte pozitive. De exemplu, o temperatură corporală mai scăzută prelungește longevitatea animalelor cu sânge rece, precum viermii, muștele sau peștii, a căror temperatură corporală fluctuează în funcție de temperatura mediului înconjurător. Cu toate acestea, același fenomen se aplică și în cazul mamiferelor, care își mențin temperatura corpului într-un interval îngust, indiferent cât de rece sau de cald este mediul în care trăiesc. De exemplu, nematodul trăiește mult mai mult dacă este mutat de la temperatura standard de 20 de grade Celsius la o temperatură mai rece de 15 grade Celsius. Iar la șoareci, o scădere ușoară a temperaturii corpului de doar 0,5 grade le prelungește semnificativ durata de viață. Acest lucru susține ipoteza că reducerea temperaturii joacă un rol central în longevitatea în regnul animal și este un mecanism evolutiv bine conservat”.
Chiar și la oameni, a fost raportată o corelație între temperatura corpului și durata de viață. Temperatura normală a corpului uman se situează între 36,5 și 37 de grade Celsius. În timp ce o scădere acută a temperaturii corporale sub 35 de grade duce la hipotermie, temperatura corpului uman fluctuează ușor în timpul zilei și ajunge chiar la o temperatură răcoroasă de 36 de grade în timpul somnului. Interesant este faptul că un studiu anterior a raportat că temperatura corpului uman a scăzut constant cu 0,03 grade Celsius pe deceniu de la Revoluția Industrială încoace, sugerând o posibilă legătură cu creșterea progresivă a speranței de viață a oamenilor în ultimii 160 de ani.
