Noiembrie, luna lui „Brumar”
Numită „Brumar” în tradiţia populară, luna noiembrie vine cu nopţi mai lungi (de 14 ore) şi cu zile mai scurte (de doar zece ore – partea de zi iluminată de Soare). Denumirea lunii noiembrie (lat. novemb er) derivă de la cuvântul „novem” care înseamnă nouă, deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman. Este a unsprezecea lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile.
Soarele – Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m şi apune la ora 17 h 05 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 7 h 30 m şi apune la ora 16 h 38 m.
Caracteristic acestei luni este curentul de meteori Leonidele, care se manifestă în perioada 3 noiembrie – 2 decembrie 2022, şi ajunge la maximum în noaptea de 17/18 noiembrie, când se pot vedea 10-15 meteori pe oră, potrivit site-ului www.imo.net/resources/calendar/. În această noapte, Luna va fi plină 36%. Leonidele sunt resturile cometei Temple-Tuttle, ce a trecut la periheliu în 1998.
Curentul de meteori Tauridele de Sud, activ între 28 septembrie – 2 decembrie 2022, atinge câteva vârfuri în timpul perioadei de activitate. În faza maximă, rareori produce mai mult de cinci meteori pe oră. Tauridele de Sud vor atinge următorul vârf în noaptea de 4/5 noiembrie 2022, când Luna va fi plină 87%.
Curentul de meteori Tauride de Nord, activ între 13 octombrie – 2 decembrie 2022, seamănă mult cu Tauridele de Sud. Acest curent de meteori atinge vârful maxim în noaptea de 11/12 noiembrie, când Luna va fi plină 88%. Tauridele sunt formate din material mai greu, pietricele, în loc de boabe de praf, numite mingi sau bile de foc, potrivit sursei menţionate anterior.
Tauridele sunt, de fapt, două averse separate, cu o componentă în Sud şi una în Nord. Tauridele de Sud provin din cometa Encke, în timp ce Tauridele de Nord provin de la asteroidul 2004 TG10, posibil un fragment mare din Encke datorită parametrilor orbitali similari. Ele sunt numite după punctul lor radiant din constelaţia Taurului, de unde se vede că provin. Datorită apariţiei lor la sfârşitul lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie, sunt numite şi bile de foc de Halloween.
La data de 22 noiembrie se face trecerea în semnul zodiacal Săgetătorul.
Luna – reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.
Fazele Lunii: la 01 noiembrie – Luna la Primul Pătrar la 08 h 37 m; la 08 noiembrie – Lună Plină (Luna începe să descrească) 13 h 02 m; la 16 noiembrie – Luna la Ultimul Pătrar la 16 h 27 m; la 24 noiembrie – Lună Nouă (Luna începe să crească) 00 h 57 m; la 30 noiembrie – Luna la Primul Pătrar la 16 h 37 m, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Din punct de vedere astronomic, în luna noiembrie 2022 avem o eclipsă totală de Lună vizibilă pe 8 noiembrie din Asia, din Australia, din Oceanul Pacific şi de pe cele două continente americane.
Tradiţii populare
Luna noiembrie este numită în popor şi „vinar”, adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. În vechile calendarele populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi legate de practicile de medicină populară.
Prima săptămână din noiembrie este denumită Săptămâna Miriştei, deoarece se termină însămânţările de toamnă şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară.
Cea de-a doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cu săbii şi puteri ocrotitoare asupra oamenilor şi a turmelor de oi.
A treia săptămână este denumită tradiţional Săptămâna Filipilor de Toamnă, în care începe împerecherea lupilor.
A patra săptămână este Săptămâna Ovideniei. Potrivit credinţei populare, în noaptea Ovideniei se deschide cerul, iar strigoii umbla nestingheriţi pe afară.
A cincea săptămână este Săptămâna Andreiului de Iarnă, care are în centru sărbătoarea Sfântului Andrei, cel care îngheaţă apa şi coase răul. (sursa: ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” – 2000, Ion Ghinoiu)
