Aditivii alimentari sunt utilizați pe scară largă în alimentele procesate în zilele noastre, dar care sunt cei mai comuni aditivi alimentari de care ar trebui să fim conștienți și ce consecințe ar putea avea unii dintre ei, bune sau rele, asupra sănătății noastre generale?

Utilizați pentru a asigura siguranța și buna stare în timpul producției și transportului, aditivii alimentari pot îmbunătăți aroma, conserva ingredientele și adăuga culoare unora dintre alimentele noastre preferate. De la agenți de îngroșare la coloranți, de la îndulcitori la stabilizatori, aceștia pot fi derivați din ingrediente naturale sau creați în laborator.

LiveScience.com a enumerat cinci dintre cei mai comuni aditivi alimentari care se găsesc în alimente, cu detalii despre modul în care sunt utilizați în produsele de zi cu zi. De asemenea, a analizat cele mai recente cercetări și am vorbit cu experți pentru a afla ce efect pot avea acești aditivi alimentari asupra organismului și sănătății noastre.

Ce este un aditiv alimentar?

Aditivii alimentari descriu orice substanță adăugată la alimente, fie în timpul producerii, prelucrării, tratării, ambalării, transportului sau depozitării alimentelor. De cele mai multe ori, aceștia se referă la ingrediente care sunt adăugate în alimente pentru a îndeplini un anumit scop, cum ar fi adăugarea de textură, creșterea duratei de conservare, îndulcirea, îmbunătățirea gustului sau colorarea alimentelor.

Aditivii alimentari pot proveni din plante, animale, minerale sau pot fi creați în laborator (sintetici).

Alimentele procesate trebuie să conțină aditivi alimentari pentru a se asigura că produsele alimentare sunt sigure și în stare bună atunci când consumatorii le cumpără.

Potrivit Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), aditivii alimentari pot contribui la asigurarea disponibilității unor alimente convenabile, nutritive și accesibile pe tot parcursul anului. Aditivii alimentari și coloranții sunt studiați, reglementați și monitorizați de către FDA înainte de a fi adăugați în alimente și în timp ce sunt utilizați în alimente.

Cu toate acestea, potrivit Centrului pentru Studii de Nutriție, produsele alimentare din SUA conțin până la 14.000 de aditivi, dintre care unii sunt interziși în alte țări. Acesta susține că utilizarea excesivă a aditivilor alimentari poate contribui la obezitate și boli cronice.

Toți aditivii alimentari trebuie să fie enumerați pe ambalajul produsului. FDA cere ca toți aditivii coloranți să fie listați, dar mulți aditivi alimentari pot fi enumerați colectiv la „arome” sau „condimente”, astfel încât nu este întotdeauna posibil să vedeți exact ce aditivi alimentari intră în compoziția produselor dumneavoastră preferate.

Care sunt cei mai comuni aditivi alimentari?

1. Glutamat monosodic (MSG)

MSG este un aditiv alimentar care sporește aroma. Acesta apare în mod natural în alimente precum roșiile și brânza, dar este produs de obicei prin fermentarea amidonului, melasei, sfeclei de zahăr sau trestiei de zahăr.

MSG este adesea utilizat în alimentele din restaurante, mezeluri, conserve de legume și supe.

Deși FDA consideră că MSG este „în general recunoscut ca fiind sigur”, a primit rapoarte de efecte secundare după consumul de alimente care conțin MSG. Potrivit Clinicii Mayo, efectele secundare includ:

-Dureri de cap
-Înroșirea
-Transpirație
-Presiune sau senzație de apăsare la nivelul feței
-Amorțeală, furnicături sau arsuri la nivelul feței, gâtului și în alte zone
-Bătăi rapide ale inimii
-Dureri în piept
-Senzație de rău (greață)
-Senzație de slăbiciune 

Cu toate acestea, este important de reținut că cercetătorii nu au reușit să ofere dovezi ferme că aceste simptome și MSG sunt legate. În 2019, o revizuire a presupuselor pericole pentru sănătate ale MSG a găsit puține dovezi în sprijinul acestora. De asemenea, aceasta a subliniat faptul că multe studii au folosit doze mari de MSG pe participanți pe care aceștia nu le-ar consuma niciodată prin intermediul alimentelor.

„Deși siguranța MSG-ului a fost dezbătută, FDA consideră că MSG-ul este sigur și nu a găsit nicio legătură cu rezultate adverse pentru sănătate”, a declarat Whitney Linsenmeyer, nutriționist înregistrat și purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție și Dietetică.

2. Coloranți alimentari artificiali (AFC)

AFC-urile sunt coloranți sau pigmenți adăugați în alimente care le conferă o anumită culoare, cum ar fi bomboanele, băuturile aromatizate artificial și chiar cerealele. Dintre toți coloranții alimentari disponibili, Roșu 40, Galben 5 și Galben 6 sunt cei mai frecvent utilizați. De fapt, acești trei coloranți alimentari reprezintă 90% din coloranții alimentari utilizați în alimente.

Potrivit FDA, reacțiile la AFC-uri sunt rare, dar se pot întâmpla. Galbenul 5, cunoscut și sub numele de tartrazină, poate provoca mâncărimi și urticarie la unele persoane. Clinica Cleveland afirmă că atât Galbenul 5, cât și 6 pot provoca reacții alergice severe la persoanele cu astm. Diverse studii au asociat, de asemenea, AFC-urile cu:

-Hiperactivitate și ADHD
-Autism 
-Modificări comportamentale 

Cu toate acestea, Academia Americană de Pediatrie spune că sunt necesare mai multe dovezi pentru a înțelege modul în care AFC-urile pot afecta comportamentul unui copil. Aceasta afirmă însă că părinții care sunt îngrijorați de comportamentul copilului lor pot considera utilă eliminarea AFC-urilor din alimentația lor.

O’Halloran adaugă, de asemenea: „Atunci când nu sunt descompuse corespunzător în stomac, aditivii alimentari ajung în fluxul sanguin și călătoresc până la creier, ceea ce poate avea efecte dăunătoare. Există multe studii care leagă aditivii alimentari de problemele de comportament la copii. V-aș sfătui să stați departe de coloranții alimentari artificiali”.

3. Siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză (HFCS)

HFCS este derivat din amidonul de porumb. Amidonul de porumb în sine este 100% glucoză, dar pentru a face HFCS, oamenii de știință adaugă enzime pentru a transforma o parte din acea glucoză în fructoză, un alt tip de zahăr. Cele mai comune forme de HFCS conțin 42% sau 55% de fructoză. HFCS este adesea folosit în alimentele procesate, produsele de patiserie, cerealele și băuturile răcoritoare.

Potrivit Clinicii Cleveland, HFCS se strecoară în mod constant din ce în ce mai mult în alimentația noastră de zi cu zi. Aceasta avertizează că prea mult HFCS poate provoca obezitate prin creșterea apetitului. De asemenea, acesta poate contribui la diabet, inflamații, anumite tipuri de cancer și boala ficatului gras non-alcoolic.

Unii experți consideră că organismul nostru metabolizează HFCS într-un mod diferit de zahărul standard, ceea ce cauzează probleme de sănătate. În 2019, cercetătorii au descoperit că acesta a crescut tumorile intestinale la șoareci, în timp ce un articol din 2017 într-un jurnal de specialitate susținea că a crescut riscul de alimentație compulsivă, obezitate și tulburări metabolice.

4. Guma xantan

Guma xantan este folosită pentru a îngroșa sau stabiliza alimentele. Este un ingredient sintetic, creat prin fermentarea zahărului cu bacterii pentru a crea o substanță lipicioasă. Se adaugă alcool pentru a o face solidă, apoi se usucă și se transformă în pulbere.

Printre alimentele care conțin în mod obișnuit gumă xantan se numără produsele de patiserie, supele, înghețata, dressingurile, sosurile, siropurile și produsele fără gluten.

Potrivit unor studii publicate în Carbohydrate Polymers și în Journal of Nutritional Science and Vitaminology, s-a constatat că guma de xantan reduce glicemia, în special după ce mănâncă, ceea ce a dus la apeluri pentru ca aceasta să fie folosită în tratamentul persoanelor cu diabet. De asemenea, studiile au asociat-o și cu alte beneficii pentru sănătate, cum ar fi scăderea colesterolului, pierderea în greutate și îmbunătățirea funcției intestinale.

„FDA consideră că guma xantan este sigură pentru consumul uman”, spune Linsenmeyer. „Datorită naturii sale de fibră solubilă, aceasta poate avea chiar beneficii suplimentare pentru nivelul colesterolului și al glicemiei.”

Carrageenan

Carrageenanul este o polizaharidă marină derivată din alge marine. Este adesea folosit ca agent de îngroșare în smântână, iaurturi, brânză de vaci, carne feliată și preparată, supe la conservă și pizza congelată.

Aprobat în prezent ca fiind sigur de către FDA, caragenanul a devenit un ingredient controversat în ultimii ani, unii oameni de știință asociindu-l cu inflamațiile, tulburările digestive, cum ar fi sindromul colonului iritabil și cancerul de colon.

Potrivit unei analize din 2017, există îngrijorarea că caragenanul se poate degrada în produsele alimentare și poate deveni toxic atunci când întâlnește acizii din stomac, declanșând un răspuns inflamator. Acesta a fost chiar listat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca fiind un posibil carcinogen.

Cu toate acestea, multe studii care au testat caragenanul degradat au folosit ca subiecți doar animale, nu și oameni, astfel încât nu este clar cum poate afecta caragenanul oamenii.

„Majoritatea oamenilor nu au nicio problemă în a metaboliza caragenanul”, spune Linsenmeyer. „Deși un număr mic a raportat simptome precum balonarea”.